Studiu. Dieta mediteraneană scade riscul de demență cu până la 23%

Nu degeaba dieta mediteraneană a primit titlul de cea mai bună dietă din lume pentru al șaselea an, consecutiv. Pe lângă numeroasele sale beneficii pentru sănătate, deja cunoscute, cercetătorii ne mai dau un motiv important să o adoptăm: poate reduce semnificativ riscul de demență.

Un nou studiu, publicat în în revista BMC Medicine, a scos la iveală că cine urmează cât mai strict dieta mediteraneană tradițională, care include alimente precum pește, fructe și oleaginoase, își scade cu până la 23% riscul de demență.

Deși alimentația poate fi un factor de risc modificabil important în cazul demenței, studiile anterioare care au explorat impactul dietei mediteraneene, au fost de obicei limitate la un număr redus de cazuri. Oliver Shannon și colegii săi au analizat însă date depre alimentație de la 60.298 de persoane din Marea Britanie. Autorii au folosit două tipuri de măsurători pentru a evalua gradul de aderență la dieta mediteraneană.

Pe parcursul perioadei medii de urmărire de 9,1 ani au existat 882 de cazuri de demență. Autorii au luat în considerare, de asemenea, riscul genetic al fiecărui individ pentru demență.

Dieta mediteraneană scade riscul de demență chiar și în cazul celor cu predispoziție genetică

Autorii au descoperit că participanții cu cel mai crescut grad de aderență la dieta mediteraneană au avut un risc cu 23% mai mic de a dezvolta demență, în comparație cu cei cu cel mai scăzut grad de aderență, echivalent cu o reducere absolută a riscului de 0,55%.

În plus, autorii sugerează că dieta mediteraneană poate scădea riscul de demență, dacă e urmată cât mai strict, chiar și în cazul celor cu predispoziție genetică la această afecțiune. Această constatare nu a fost consecventă în toate analizele de sensibilitate, iar autorii propun că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua interacțiunea dintre dietă și genetică asupra riscului de demență.

Autorii avertizează că analiza lor se limitează la indivizii care și-au auto-raportat etnia ca fiind albi, britanici sau irlandezi, deoarece datele genetice erau disponibile numai pe baza ascendenței europene, și că sunt necesare cercetări suplimentare pe populații variate pentru a determina un beneficiu potențial. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, pe baza datelor lor, dieta mediteraneană care are un aport ridicat de alimente sănătoase, în special de origine vegetală, poate fi o măsură importantă de încorporat în strategiile viitoare prentru reducerea riscului de demență.

Dieta mediteraneană, cea mai sănătoasă din lume, pentru al șaselea an la rând

Recent, U.S. News & World Report a lansat un clasament al celor mai bune diete din lume, în anul 2023.

Un grup de experți în sănătate, inclusiv nutriționiști, cadiologi și diabetologi au întocmit lista celor mai bune modele de alimentație, în funcție de:

• cât sunt de sănătoase,

• cât sunt de sigure,

• cât de ușor sunt de urmat

• în ce măsură promovează un stil de viață sănătos și lonegeviv.

În urma acestei analize, U.S. News & World Report a clasat dieta mediteraneană pe locul 1, pentru al șaselea an consecutiv. Acest stil alimentar a obținut un punctaj general de 4,6, pe o scală de la 1 la 5. Dieta mediteraneană a devenit populară în anii 1990, după publicarea unui studiu realizat de Ancel Keys și colegii săi. Atunci s-a descoperit că cei care urmează dieta tradițională a regiunii mediteraneene, care include un consum mare de fructe și legume proaspete de sezon, pește, ulei de măsline și un aport moderat de vin au avut rate foarte scăzute de boli cronice.

Dieta mediteraneană poate fi urmată ușor și dacă nu stai aproape de Marea Mediterană?

Se naște întrebarea: un om care nu trăiește la Mediterana poate urma această dietă? Mai exact, o persoană din clasa medie în România? În linii mari, da. Clima permite o mare varietate de legume, zarzavaturi, cereale, nuci, alune. Pentru iarnă, putem conserva producția estivală în congelatoare sau prin alte metode. Se produc destule lactate și brânzeturi, sunt la îndemâna oricui în stare proaspătă.

Există peşte, pui și ouă din producție locală. Depinde de fiecare dintre noi. ”Cum această dietă nu presupune alimente total interzise, majoritatea mâncărurilor pot fi ușor transformate în stil mediteranean. Acest stil alimentar este extrem de flexibil și ușor de urmat pe termen lung- și aceasta este cheia unei alimentații sănătoase” a explicat, pentru Medical News Today, nutriționistul Jamie Nadeau.

Iată mai jos categorii de alimente, în ordine descrescătoare, recomandate în această dietă:

– legume, zarzavaturi, fructe, leguminoase, fructe uscate și oleaginoase, semințe, cereale integrale

– ulei de măsline în cantități moderate, ca sursă principala de grăsimi

– consum moderat de carne, de preferință albă, de peşte și de ouă

– consum zilnic de lactate și brânzeturi ușoare, moderat dacă au multe grăsimi în conținut

– ierburi aromatice și condimente în loc de sare

– consum cât mai redus de zahăr și dulciuri

– consum moderat de vin în timpul mesei (1 pahar)

Sunt recomandate a fi consumate cât mai rar sau doar ocazional carnea și preparatele din carne roșie. Sunt de evitat sucurile carbogazoase, produsele cu conținut mare de zahăr și făină rafinată, grăsimile hidrogenate și alimentele prelucrate industrial. Paradoxal, și produsele marcate “low fat” sau “light” sunt și ele pe lista neagră, pentru că lipsa a ceva este compensată cu altceva tot nesănătos. Este vorba, în fond, de produse ultraprocesate, pe care dieta mediteraneană le ține la distanță.

Foto: Dreamstime.com