SUA au adunat în Orientul Mijlociu cea mai mare forță aeriană de la invazia Irakului și sunt gata de un război major cu Iranul / Cetățeni europeni, îndemnați să părăsească țara / Cât de aproape e un atac
Cel puțin deocamdată, președintele Donald Trump nu a luat o decizie în privința loviturilor și a scopurilor finale ale unei eventuale campanii, scriu Wall Street Journal, Axios și Reuters.
Statele Unite au mobilizat cea mai mare forță aeriană din Orientul Mijlociu de la invazia Irakului din 2003, scrie Wall Street Journal, semnalând o posibilă intervenție militară în Iran.
Site-ul american Axios a scris miercuri, citând mai multe surse, că Washingtonul se află tot mai aproape de un război, oficiali israelieni semnalând că acesta ar putea începe chiar în următoarele zile. Aceleași surse au sugerat că o campanie militară ar fi amplă și ar putea dura mai multe săptămâni.
Wall Street Journal scrie că Trump nu a decis încă dacă va ordona totuși atacurile și nu a stabilit nici obiectivele finale: distrugerea programului nuclear, a arsenalului balistic sau chiar răsturnarea regimului.
Alte mișcări au semnalat un posibil eveniment iminent, premierul Donald Tusk cerând polonezilor să părăsească rapid Iranul, riscând în caz contrar să nu mai poată face asta, scrie Reuters.
O forță aeriană și navală impresionantă
În ultimele zile, SUA au continuat să trimită avioane de vânătoare F-35 și F-22 de ultimă generație în Orientul Mijlociu, potrivit datelor de urmărire a zborurilor și unui oficial american citat de Wall Street Journal.
Forțele aeriene americane au mutat recent zeci de avioane de vânătoare și avioane de sprijin la baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania și la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, potrivit datelor de urmărire a zborurilor.
Acestea includ avioane suplimentare F-35, F-15, F-16, E-3 Airborne Warning and Control System și E-11 Battlefield Airborne Communications Node. Mai multe avioane de vânătoare sunt în drum spre aceste baze.
Între timp, Marina SUA are în prezent 13 nave în Orientul Mijlociu și în estul Mării Mediterane pentru a sprijini o potențială operațiune, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln și nouă distrugătoare capabile să apere împotriva rachetelor balistice, potrivit unui oficial al Marinei.
Un al doilea portavion, USS Gerald R. Ford, și cele patru distrugătoare din grupul său de atac sunt pe drum.
În ultimele săptămâni, în regiune au fost dislocate de asemenea sisteme critice de apărare antiaeriană.
Nu toate armele pe care SUA le-ar putea folosi pentru a ataca Iranul se află în prezent în Orientul Mijlociu, și nici nu este nevoie să se afle acolo.
Bombardierele stealth B-2 pot să execute misiuni în Orientul Mijlociu direct din SUA, așa cum au făcut în iunie împotriva instalațiilor nucleare iraniene, sau de la baza comună SUA-Marea Britanie de la Diego Garcia, din Oceanul Indian.
Alte bombardiere americane cu rază lungă de acțiune pot face același lucru.
Puterea de foc va oferi SUA opțiunea de a duce un război aerian susținut, de câteva săptămâni, împotriva Iranului, au declarat oficiali americani.
Opțiunile discutate de Trump și consilierii săi
Trump a primit mai multe informări cu privire la opțiunile sale militare în cazul în care ar decide să lanseze un atac, toate fiind concepute pentru a maximiza daunele aduse regimului iranian și aliaților săi regionali, au declarat oficiali americani.
Opțiunile includ o campanie de ucidere a zeci de lideri politici și militari iranieni, cu scopul de a răsturna guvernul, au declarat oficiali americani și străini, precum și un atac aerian care s-ar limita la lovirea unor ținte, inclusiv instalații nucleare și de rachete balistice.
Ambele ar implica o operațiune care ar putea dura săptămâni întregi.
Consilierii prezidențiali pentru securitate națională au discutat despre Iran în cadrul unei reuniuni care a avut loc miercuri în Camera de criză a Casei Albe, potrivit unui înalt oficial al administrației.
Ce a cerut Washingtonul de la regimul iranian
Trump a semnalat că ar prefera un acord diplomatic. SUA doresc eliminarea programelor nucleare ale Iranului, desființarea forțelor regionale aliate și dezmembrarea arsenalelor de rachete balistice.
Se consideră că Iranul nu va fi de acord cu ultimul punct, deoarece nu dispune de o forță aeriană puternică și se bazează pe rachete ca principal mijloc de descurajare.
Trump a indicat că este interesat în principal de problema nucleară, spunând reporterilor că ar dori ca Iranul să înceteze îmbogățirea uraniului.
Însă unii consilieri și aliați, precum prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, i-au spus liderului SUA că ar trebui să folosească presiunea militară pentru a obține mai multe concesii de la Teheran.
Israelul, în special, dorește încetarea producției de rachete balistice, potrivit oficialilor.
Avantajul SUA, atuurile Teheranului
Armata SUA, cu tehnologia sa stealth și armele de precizie, are un avantaj copleșitor față de Iran, ale cărui sisteme de apărare antiaeriană au fost distruse de Israel anul trecut.
Iranul are câteva atuuri într-o campanie susținută, inclusiv un arsenal de rachete încă considerabil, care ar putea fi îndreptat către bazele și aliații SUA din regiune, și forțe militare care ar putea încerca să închidă Strâmtoarea Hormuz, o rută maritimă vitală pentru petrolierele.
Având în vedere incertitudinile, unii foști ofițeri militari au declarat că un acord diplomatic ar putea fi preferabil războiului.
Însă oficialii americani și străini sunt din ce în ce mai pesimiști cu privire la disponibilitatea Iranului de a accepta toate solicitările SUA.
În schimb, au afirmat ei, Teheranul ar putea fi dispus să suspende activitățile de îmbogățire nucleară doar pentru o perioadă scurtă, poate până când Trump nu va mai fi la putere.
O comparație cu celelalte războaie ale SUA în Orientul Mijlociu
Oricât de formidabilă ar părea această concentrare de forțe, ea reprezintă doar o fracțiune din resursele pe care SUA le-a desfășurat pentru Războiul din Golf din 1991 sau pentru invazia Irakului din 2003.
În primul caz, SUA au desfășurat șase portavioane în Golful Persic și Marea Roșie. Înaintea acelei operațiuni, Forțele Aeriene ale SUA au desfășurat escadrile întregi de avioane de luptă, în loc de escadroanele trimise acum, pentru a desfășura o campanie aeriană de șase săptămâni.
Pentru operațiunea „Iraqi Freedom” din 2003, Forțele Aeriene ale SUA au poziționat 863 de avioane în Orientul Mijlociu.
Operațiunea „Desert Storm” din 1991 a inclus 1.300 de avioane americane ale Forțelor Aeriene, Marinei și Corpului de Marină, potrivit informațiilor din revista Air & Space Forces Magazine.
Circumstanțele actuale sunt diferite. Forțele Aeriene ale SUA sunt mult mai mici acum și nu există forțe terestre americane și aliate care să le sprijine. Nici nu există o coaliție internațională, cu excepția cazului în care forțele aeriene israeliene se alătură campaniei.
Spre deosebire de 1991, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au închis spațiul aerian pentru potențiale atacuri americane.
Tehnologia militară, inclusiv capacitatea de a efectua atacuri de precizie, de a utiliza tehnologia stealth și de a folosi spațiul, s-a îmbunătățit însă.
INTERVIURILE HotNews.ro