SUA au văzut Venezuela ca pe o mare ocazie de business. Acum au o problemă de 37 de miliarde de dolari
La începutul anului 2026, Washingtonul a văzut Venezuela ca noul mare pariu investițional pentru economia americană.
Cele mai mari rezerve de petrol din lume, vaste bogății minerale și un guvern complet dependent de Statele Unite au creat condițiile pentru o penetrare economică americană fără precedent, scrie Wall Street Journal.
Dar acest plan s-a schimbat: acum, misiunea SUA este de a gestiona una dintre cele mai mari crize umanitare și economice din America Latină din ultimele decenii.
În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Cele două cutremure puternice din 24 iunie au lăsat în urmă peste 5.000 de morți, zeci de mii de persoane fără adăpost și pagube care, potrivit ONU, ajung la 37 de miliarde de dolari – aproximativ o treime din PIB-ul anual al țării.
O țară care așteaptă Washingtonul
În statul La Guaira, la câțiva kilometri de Caracas, cartiere întregi au fost transformate în grămezi de beton și fier. Drumurile au fost tăiate în două, rețeaua electrică s-a prăbușit, iar mii de familii încă locuiesc în adăposturi temporare, pe câmpuri sau chiar pe stradă.
„Suntem în mâinile lui Dumnezeu și ale americanilor. Nimeni altcineva nu ne poate salva”, a declarat pentru WSJ muncitorul în construcții Danny Muñoz, care a scos trupul fiicei sale vitrege însărcinate din dărâmături.
Expresia surprinde noua realitate din Venezuela. După capturarea lui Nicolas Maduro de către forțele speciale americane în ianuarie și instaurarea unui guvern de tranziție sub conducerea lui Delcy Rodriguez, Washingtonul a dobândit un control substanțial asupra finanțelor publice ale țării și a veniturilor din petrol.
Fiecare plan de reconstrucție trece acum prin Statele Unite.
Secretarul de stat Marco Rubio a promis o „mobilizare majoră”, în timp ce soldații americani participă deja la evaluarea pagubelor, repararea aeroporturilor și distribuirea ajutoarelor umanitare.
În mai puțin de o lună, Departamentul de Stat estimează că ajutorul american a ajuns la 386 de milioane de dolari – o sumă chiar mai mare decât cea alocată de SUA după cutremurele devastatoare din Turcia și Siria din 2023.
Washingtonul declară că planifică, în colaborare cu autoritățile venezuelene, un program de reconstrucție care va fi rapid, dar și rezistent la viitoare dezastre naturale.
Dezastrul a scos în evidență și o problemă cronică a țării: calitatea slabă a multor proiecte de construcții.
În zona de coastă Playa Grande, atât case de lux, cât și complexuri de locuințe sociale s-au prăbușit. În mai multe cazuri, molozul a confirmat utilizarea polistirenului expandat ca umplutură între plăcile de beton.
Prăbușirea complexurilor rezidențiale construite în timpul președinției lui Hugo Chavez, ca parte a programului Gran Misión Vivienda, are un simbolism aparte.
Programul a fost prezentat ca marea reformă socială a revoluției bolivariene, finanțată din venituri din petrol și implementată cu participarea contractorilor din țări precum Iran, China, Belarus și Turcia.
Astăzi, multe dintre aceste clădiri au fost reduse la grămezi de moloz.
„O iau din nou de la zero”
Willian Romero se mutase în urmă cu 14 ani într-unul dintre complexurile rezidențiale pe care Chavez însuși le prezenta drept simbol al revoluției socialiste.
Când au avut loc cutremurele, clădirea s-a prăbușit în câteva secunde.
Soția și copiii săi au fost salvați, dar astăzi locuiesc cu toții în corturi lângă drum.
„Am luat-o de la capăt”, spune el pentru WSJ. Nu este prima dată: casa lui a fost distrusă și ea în alunecările de teren mortale din 1999, care au aplatizat aceeași zonă.
O economie fără o plasă de siguranță
Dezastrul este cu atât mai dureros cu cât în Venezuela practic nu există ipoteci sau asigurări de locuință.
Prăbușirea economică de zece ani, criza hiperinflaționistă și devalorizarea bolivarului i-au determinat pe cetățeni să economisească nu în bănci, ci… în construcții.
După cum explică economistul Juan Barrios, pentru mulți venezueleni, cea mai sigură modalitate de a-și proteja economiile a fost să cumpere ciment, fier și materiale de construcție, investind treptat în locuințe.
Din cauza cutremurelor, nu doar casele s-au pierdut, ci și o viață întreagă de economii.
Următorul test pentru Washington
Președinta interimară Delcy Rodriguez solicită acum SUA să relaxeze și mai mult sancțiunile și să permită Venezuelei accesul la activele statului blocate în străinătate, inclusiv la rezervele de aur deținute la Banca Angliei.
În același timp, experții subliniază că reconstrucția nu se poate limita la construirea de noi locuințe. Sunt necesare studii geotehnice ample, controale stricte ale calității și implementarea unor reglementări antiseismice pentru a evita repetarea aceleiași tragedii.
Pentru administrația Trump, Venezuela nu mai este doar un succes geopolitic sau o oportunitate majoră de investiții. A devenit un test extrem de costisitor al guvernării, al cărui succes sau eșec va determina nu doar viitorul țării, ci și credibilitatea strategiei americane în America Latină.