SUA iau un calcul adoptarea unui pachet major de sprijin, inclusiv militar, pentru Georgia, dacă renunță la legea privind „agenții străini”

Washingtonul ar putea aproba un pachet de sprijin economic și de securitate pentru Georgia dacă guvernul de la Tbilisi renunță la retorica tot mai antioccidentală și se va concentra pe respectarea drepturilor omului, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie depus în Congresul SUA și consultat de Politico.

Proiectul legislativ este inițiat de către Joe Wilson, un parlamentar republican din Carolina de Sud, și prevede că SUA ar începe discuțiile cu această țară din Caucazul de Sud pentru deschiderea „unui regim comercial preferențial robust”, cu condiția îndeplinirii unor criterii politice cheie.

Pe lângă îmbunătățirea accesului la piețele americane, proiectul de lege prevede liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii georgieni.

Același proiect îi âmputernicește pe oficialii americani să elaboreze un pachet de sprijin militar pentru Georgia, care include „furnizarea de echipamente de securitate și de apărare potrivite pentru apărarea teritorială împotriva agresiunii rusești, precum și elemente concomitente de pregătire, mentenanță și sprijin operațional”.

Cu toate acestea, programul va fi activat doar dacă Washingtonul confirmă că „Georgia a demonstrat progrese semnificative și susținute în vederea revigorării democrației sale, evidențiate cel puțin prin alegeri substanțial corecte și libere și un mediu preelectoral echilibrat”.

Mai mult, proiectul legislativ al lui Wilson introduce sancțiuni individuale față de politicienii din partidul de guvernământ „Visul georgian”, precum și față de alți oficiali guvernamentali, dacă aceștia pun în aplicare proiectul de lege privind „agenții străini”, pe model rusesc, pe care Executivul de la Tbilisi îl susține și vrea să îl impună.

Controversatul proiect, care așteaptă un vot final în parlament săptămâna viitoare înainte de a fi adoptat ca lege, cataloghează ONG-urile finanțate din Occident, instituțiile media și grupurile de campanie drept agenți străini, iar criticii spun că prevederile ar putea fi folosite pentru a reduce la tăcere și a delegitima criticile la adresa guvernului.

Avertismentele Washingtonului

Wilson este președintele Comisiei pentru Securitate și Cooperare în Europa, o agenție guvernamentală americană independentă care monitorizează libertatea și democrația pe bătrânul continent. Proiectul său de lege, intitulat „MEGOBARI Act” (Mobilizing and Enhancing Georgia’s Options for Building Accountability, Resilience, and Independence Act), reflectă avertismentele altor lideri de la Washington.

James O’Brien, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, a avertizat că, dacă Georgia va adopta proiectul de lege privind agenții străini, „vom vedea restricții venite din partea Statelor Unite” care vor afecta finanțele și călătoriile celor care se află în spatele acestuia.

Și purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că, dacă legislația privind agenții străini va fi pusă în aplicare, acest lucru „ne va obliga să ne reevaluăm în mod fundamental relația cu Georgia”.

Zeci de mii de georgieni au ieșit în stradă în ultimele săptămâni pentru a protesta față de prevederile acestui proiect de lege, despre care UE spune că ar pune capăt efectiv speranțelor țării de a adera la blocul comunitar – la doar șase luni după ce i s-a acordat statutul de candidat.

Forțele de ordine au recurs la utilizarea tunurilor cu apă, a gazelor lacrimogene și a bastoanelor pentru a-i dispersa pe demonstranți și au intervenit adesea violent pentru a-i reține pe activiști.

Președinta Georgiei i-a cerut lui Macron să vină la Tbilisi

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, care s-a opus prin veto legii privins „influenţa străină”, i-a cerut sâmbătă preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a „scoate definitiv Caucazul de sub influenţa rusă”.

„Să vină!”, a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

„Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie”, a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche.

„Că Franţa nu este prezentă este o aberaţie. Spun asta în termeni foarte clari. I-am scris preşedintelui Macron, îl aştept pentru ziua independenţei Georgiei, 26 mai”, a spus Salome Zurabişvili, care este fost diplomat francez.

„Nu este numai Georgia este în joc, ci este vorba de eliberarea definitivă a Caucazului de mentalităţile jugului sovietic şi influenţei ruse”, a subliniat ea, citată de AFP și Agerpres.

Preşedinta proeuropeană a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii care a suscitat protestele masive din ţară.

Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” şi să se supună unui control administrativ.

Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO. Criticii consideră că legea va apropia Georgia de Rusia.