Succesul Polonei in absorbtia de fonduri europene – modelul care nu a putut fi urmat de Romania (I)

Cazul polonez este un model de succes: Polonia este vedeta regiunii în materie de absorbţie a fondurilor europene. O divizare administrativă care oferă regiunilor autonomie, oameni bine pregătiţi şi structuri administrative imune la schimbările de guvern – acestea sunt elementele esenţiale care contribuie la acest succes. Ministrul polonez al dezvoltării regionale, Elzbieta Bienkowska spunea că pentru fiecare euro există nu mai puţin de 10 proiecte.

Afluxul de fonduri UE a avut o contribuţie majoră la atenuarea impactului crizei asupra economiei poloneze, mai blândă decât în celelalte ţări europene. De fapt, se estimează că Polonia a fost singura ţară din UE ce a atins creștere economică in timpul crizei, cu o rată de creştere anuală a PIB, conform raportului Ministerului Dezvoltarii Regionale, de aproximativ 1,5% – în 2009. Totodată, conform Oficiului Naţional de Statistică, in 2010, rata economică de creştere a fost cea mai bună din Europa, 3,9 %. Această creştere anuală a avut un impact asupra alegerilor din 2011 şi a permis, pentru prima dată după 1989, re-alegerea pentru un alt mandat de 4 ani a partidului pro-european de centru-dreapta al prim-ministrul Donald Tusk. Pentru Polonia este o premieră faptul că partidul de guvernământ câştigă alegerile şi acest lucru are o valoare mai mare, deoarece s-a întâmplat în timpul crizei economice. Politicile promovate de guvernul Tusk au asigurat o creştere economică neîntreruptă, o scădere a deficitului şi un control ferm asupra datoriei publice și au convins electoratul polonez să-i dea un vot de încredere. Putem afirma că unul din succesele politicilor guvernului Tusk se bazează pe gradul ridicat de eficienţă ȋn absorbţia fondurilor europene. Stabilitatea şi voinţa politică de a atinge acest nivel ridicat de absorbţie au jucat un rol important ȋn acest sens.

Polonia 2004-2006

Spre deosebire de România, Polonia a beneficiat încă din 2004 de fondurile europene, datorită faptului că au devenit membri UE mai devreme cu aproape trei ani (la 1 mai 2004). Potrivit unui document elaborat de Paweł Churski de la Institutul socio-economic de Geografie şi Managementul Teritoriului din Poznan, progresele înregistrate în absorbţia de fonduri structurale în perioada 2004-2006 ar trebui să fie evaluate pozitiv, valoarea totală a cererilor depuse plasând Polonia pe a treia poziţie în rândul noilor state membre, în spatele Slovaciei şi Republicii Cehe. Polonia a menţinut un nivel mediu de absorbţie în primii doi ani de la aderarea la UE, beneficiind de sprijin în valoare de aproape 6 miliarde de euro, corespunzătoare la 68% din totalul fondurilor alocate pentru perioada 2004-2006, depăşind Slovacia şi Republica Cehă. În plus, trebuie subliniat faptul că programe precum Programul Operaţional Regional şi Resurse Umane, care au avut proiecte cu valoare mai mică şi al căror proces de punere în aplicare a fost descentralizat şi a avut loc la nivel regional, au constituit practic cea mai bună utilizare a fondurilor UE, ceea ce s-a întâmplat şi în cazul Programului Operaţional Regional din România.

Peste 75.000 de proiecte au obţinut co-finanţare până la sfârşitul anului 2006, potrivit unui document emis de către Ministerul Dezvoltării Regionale din Polonia. Faptul că infrastructura a fost programul cel mai accesat a creat un mediu favorabil pentru dezvoltarea economiei poloneze. Aceasta a condus la o îmbunătăţire semnificativă a pieţei forţei de muncă, prin crearea de noi locuri de muncă, care s-au cuplat cu modificări pozitive în structura sectorială a economiei (scăderea ponderii agriculturii şi creşterea sectoarelor industriei şi al serviciilor).

Unităţile teritoriale de auto-guvernare (provenite din procesul de descentralizare), au fost cel mai mare grup de beneficiari ai fondurilor UE. Comunele au fost promotorii proiectelor europene, beneficiind de infrastructura de bază. Pe lângă administraţia publică, care acoperă 74% din beneficiari, finanţarea UE s-a bucurat de mare interes şi în sectorul de afaceri, conform aceluiaşi document.

Pentru perioada 2007 – 2013, Programele Operaţionale au fost construite astfel încât activităţile întreprinse să se completeze reciproc, complementaritatea având loc între programele operaţionale la nivel naţional şi programele operaţionale regionale. Specialiştii polonezi care s-au ocupat de elaborarea şi negocierea documentelor de finanţare cu Comisia Europeană au realizat după prima perioadă de finanţare 2004-2006 următorul fenomen: creşterea disparităţilor regionale apare în acelaşi timp cu creşterea economică adusă de fondurile UE. De aceea, aceștia au negociat cu Comisia Europeană un pachet special pentru fiecare regiune (16 Programe Operaţionale Regionale) şi au proiectat un program special pentru estul Poloniei, programe care sunt mult mai focusate pe nevoile regiunilor şi care ar trebui să creeze posibilitatea de a accelera dezvoltarea şi a reduce disparităţile dintre regiunile poloneze.

De ce a devenit Polonia un exemplu de bune practici pentru perioada 2007-2013 ?

Poloniei i-au fost alocate pentru perioada 2007-2013 68 de miliarde de euro din fonduri europene, dar întregul pachet depăşeşte mai mult de 100 de miliarde de euro, având în vedere puterea de co-finanţare a guvernului polonez. Polonia a fost în măsură să distribuie cea mai mare parte a sumelor la care a avut acces semnând deja contracte pentru 65% din fonduri, iar restul au fost alocați pentru proiecte majore. Succesul polonez se traduce prin 600 km de de cale ferată, autostrăzi, şi investiţii masive în educaţie, IT, sănătate, conform ministrului Dezvoltării Regionale din Polonia.

În 2008 şi 2009, criza economică globală a afectat Europa şi efectele ei negative s-au simţit, de asemenea, în Polonia. În aceste condiţii guvernul polonez a decis să crească rata de absorbţie a fondurilor europene. Însă cheltuirea acestor fonduri presupune un proces de gestiune laborios ce presupune de asemenea verificări înainte, în timpul şi după punerea în aplicare a proiectului. Guvernul polonez, prin intermediul politicilor sale şi a efortului instituţional a dovedit că este capabil să facă acest lucru în mod eficient. Polonia a utilizat eficient banii europeni, iar acest rezultat se reflectă în creşterea economică din timpul crizei. Guvernul de la Varşovia a păstrat cu atenţie echilibrul dintre fondurile UE şi fondurile naţionale de co-finanţare din buget. Problemele de co-finanţare a proiectelor au fost rezolvate cu succes spre deosebire de cazul României. Plăţile pentru proiectele europene au fost efectuate integral de la bugetul central, aşeptând apoi rambursările din partea Comisiei Europene. Polonia a decis să accelereze procesul, prin efectuarea de plăţi în avans, nu numai pentru instituţiile publice şi autorităţile locale, dar de asemenea şi pentru companii private.

citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro