Supraîncălzirea oceanelor continuă să doboare recorduri / Cercul vicios

Săptămâna aceasta, oceanele au doborât un nou record mondial de temperatură, ceea ce ridică temeri legate de consecințe nefaste pentru viața marină și pentru echilibrul climatic, potrivit AFP.

Temperatura la suprafața oceanelor „a atins 20,96°C la 30 iulie” 2023, potrivit bazei de date ERA5, în timp ce „precedentul record a fost de 20,95°C în martie 2016”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a serviciului european Copernicus.

Aceste date se referă la oceanele cuprinse între paralela 60 nord și sud, excluzând astfel doar regiunile polare.

Administrația națională americană pentru oceane și atmosferă (NOAA), care utilizează o bază de date diferită, a constatat și ea aceeași tendință de încălzire a oceanelor în ultimele luni, cu o temperatură record de 21,06 grade, atinsă la 4 aprilie. La 1 august, temperaturile oceanelor erau aproape la același nivel (21,03 grade), fiind în continuare peste recordul anterior, stabilit în 2016.

Oceanele absorb 90% din excesul de căldură din sistemul Pământului cauzat de activitatea umană din timpul erei industriale, iar această acumulare de energie continuă să crească pe măsură ce gazele cu efect de seră se acumulează în atmosferă.

Piers Forster, de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, a apreciat că datele Copernicus sunt „foarte solide”.

Cerc vicios

„Vedem deja semne de albire a coralilor în Florida ca o consecință directă și mă aștept la alte consecințe negative”, a subliniat acest profesor specializat în schimbări climatice.

Această supraîncălzire a oceanelor va avea alte efecte în lanț asupra biodiversității, cum ar fi migrația speciilor sau sosirea unor specii invazive care amenință stocurile de pește și, prin urmare, securitatea alimentară în anumite părți ale lumii.

De asemenea, apele mai calde sunt mai puțin capabile să absoarbă CO2, ceea ce întărește cercul vicios al încălzirii globale.

Această temperatură record urmează unei serii de alte recorduri înregistrate în ultimele săptămâni.

Și altele nu pot fi excluse, deoarece fenomenul El Niño, care tinde să încălzească apele, abia a început. Potrivit experților, efectele sale depline se vor face simțite abia spre sfârșitul acestui an și vor continua mulți ani de acum încolo.

„Deși există cu siguranță și alți factori pe termen scurt, principala cauză pe termen lung este, fără îndoială, acumularea de gaze cu efect de seră în atmosferă, cauzată de activitățile umane, în primul rând de arderea combustibililor fosili”, a subliniat Rowan Sutton, de la Universitatea din Reading.

Utilizarea cărbunelui, a petrolului și a gazelor naturale se va afla, fără îndoială, în centrul dezbaterilor dureroase de la următoarea COP28, marea reuniune internațională privind clima, care va avea loc la sfârșitul anului la Dubai.

Potrivit unui raport al IPCC din 2019, valurile de căldură marine sunt de două ori mai frecvente din 1982. Și intensitatea lor ar putea fi de 10 ori mai mare în 2100 decât la începutul secolului XX dacă emisiile nu scad.