Pericolul la care sunt expuși turiștii, în București. The Guardian, dezvăluiri despre cazările cu probleme

Peste 1.000 de vizitatori sunt cazați zilnic în imobile din București care se pot prăbuși la un cutremur major, deși legea interzice explicit închirierea acestor spații, scrie publicația britanică The Guardian.

Cel puțin 207 proprietăți cu risc seismic ridicat (RS1) care funcționau ilegal în București la sfârșitul lunii mai au fost identificate de Re:Rise, o organizație românească ce activează în domeniul reducerii riscului seismic.

Locuințele, promovate pe platforme de închirieri turistice precum Airbnb și Booking.com, au capacitatea de a găzdui peste 1.000 de persoane în fiecare noapte.

Booking.com a listat 116 dintre acestea la sfârșitul lunii mai, 47 se aflau pe Airbnb, iar 44 de anunțuri erau prezente pe ambele platforme, arată datele Re:Rise. Toate proprietățile confirmate sunt situate în clădiri clasificate la cel mai înalt nivel de risc seismic.

În cazul acestor clădiri, legea adoptată în 2024 interzice orice formă de închiriere, amenzile fiind cuprinse între 1.000 de euro și 2.000 de euro.

Peste 400 de clădiri cu risc seismic ridicat în Capitală

The Guardian amintește că Bucureștiul este cea mai vulnerabilă capitală din UE din punct de vedere seismic. Cel mai recent cutremur major, cel din 1977, a dărâmat 32 de clădiri în mai puțin de un minut, provocând moartea a peste 1.500 de persoane și rănirea altor 10.000.

Experții consideră că un alt seism de acest fel este inevitabil și avertizează că pagubele ar putea fi mult mai mari, deoarece o mare parte din fondul imobiliar al orașului a devenit nesigur structural în ultimele decenii.

În București există cel puțin 404 clădiri clasificate în clasa RS1, în care orice formă de închiriere este interzisă. Experții avertizează însă că amploarea reală a locuințelor nesigure este probabil mult mai mare decât cea din statistici, deoarece doar o mică parte din fondul imobiliar al orașului a fost evaluat oficial.

Riscurile, ascunse de ochii turiștilor

Riscurile structurale sunt rareori explicate clar turiștilor care rezervă o cazare. Nici Airbnb și nici Booking.com nu impun gazdelor obligația de a declara starea clădirilor.

Dintre anunțurile confirmate, doar două menționau clasa de risc seismic, dar și acestea încercau să minimalizeze pericolul. De exemplu, o gazdă a scris în descriere că locuința „poate apărea în clasificările mai vechi privind riscul seismic”, adăugând că acest lucru este „obișnuit pentru clădirile istorice din centrul orașului”.

Un alt anunț folosea o frază în limba română care preciza că imobilul are un „punct”, fără a explica în limba engleză ce înseamnă acest lucru pentru vizitatorii străini, care nu pot înțelege avertismentul bulinei roșii de pe clădiri.

„Am încercat tot ce era posibil pentru a atrage atenția platformelor asupra acestei probleme, dar ne-au spus că este responsabilitatea proprietarilor, nu a lor”, a declarat Matei Sumbasacu, inginer structural și fondator al Re:Rise.

Ana Todor, o turistă care a rezervat în 2025 două sejururi prin Airbnb în apartamente din clădiri RS1, a explicat că a avut impresia că proprietarii și platformele „mizau” pe faptul că oaspeții nu vor analiza prea atent regulile și reglementările.

„Dar când am ajuns acolo, clădirea arăta groaznic din exterior și nu mi-a dat o impresie bună”, a spus Todor. „Descrierile care minimalizează pericolul sunt ca un plasture cu Hello Kitty pus pe o crăpătură adâncă.”

Printre cazurile descoperite de The Guardian și Re:Rise se numără un „apartament de designer” din Piața Universității, de 100 de euro pe noapte, unde o recenzie menționa că imobilul „părea nesigur din exterior”.

O altă gazdă de top din Capitală promovează cel puțin șase anunțuri în clădiri cu risc seismic maxim. Printre ele se află un apartament din Piața Romană, prezentat în descriere ca o combinație de „farmec clasic cu confort modern”.

Ce spun platformele de rezervări și autoritățile

Reprezentanții celor două platforme au oferit puncte de vedere oficiale cu privire la situația semnalată de publicația britanică.

„Siguranța este o prioritate pentru Airbnb și tratăm cu seriozitate astfel de probleme. În prezent, investigăm situația pe baza informațiilor disponibile, pentru a putea lua măsurile adecvate”, a declarat un purtător de cuvânt al Airbnb.

Un răspuns a venit și din partea Booking.com. „Partenerii noștri din domeniul cazării trebuie să se asigure că sunt la curent cu obligațiile lor și că acționează în conformitate cu toate legile locale, iar noi dispunem de un proces solid prin care autoritățile pot raporta orice anunțuri care le suscită îngrijorare”, a declarat un purtător de cuvânt al platformei.

Fondatorul Re:Rise, Matei Sumbasacu, consideră că primăria este principala responsabilă pentru siguranța celor care vizitează orașul, dar acuză că autoritățile „au fugit întotdeauna de această responsabilitate”.

În replică, reprezentanții Primăriei Municipiului București au precizat că poliția locală face inspecții la clădirile cu risc seismic doar în urma unor plângeri.

Instituția a mai spus că a cerut Ministerului Turismului să includă interdicția de închiriere a locuințelor RS1 în procesul de autorizare și că a trimis deja 3.000 de notificări de informare către proprietari.

Avertismente pe cutiile de chei

După ce a avertizat platformele Airbnb și Booking.com cu privire la anunțurile riscante, organizația Re:Rise a început să aplice autocolante cu coduri QR pe cutiile de chei ale apartamentelor de vacanță din clădiri cu risc seismic ridicat. Aceste coduri redirecționează turiștii către informații despre vulnerabilitatea seismică a proprietății.

Bucureștiul a înregistrat peste 2 milioane de vizitatori în 2025, conform Institutului Național de Statistică. Cu toate acestea, din 1994 și până în prezent, doar 35 de clădiri au fost consolidate în Capitală. Lucrările începute după cutremurul din 1977 au fost întrerupte când Nicolae Ceaușescu a redirecționat fondurile pentru construcția Palatului Parlamentului.