Țânțarul-tigru, originar din Asia, a ajuns în București în urmă cu aproximativ 15 ani, prin importul de anvelope anvelope uzate, iar de atunci s-a tot înmulțit, ajungând în prezent până și în zona de nord a țării. Este mai agresiv decât țânțarul obișnuit și în fiecare vară își face simțită prezența în București.
- Primăria Capitalei a făcut în 2026, până acum, 8 tratamente de combatere a țânțarilor, din cele 12, care costă în total 11 milioane de lei.
„Prima semnalare e din 2012. Inițial au fost descoperite cuiburi larvare și adulți, dar răzleț, și în anii ce au urmat au apărut populații stabile. El provine din țări asiatice, dar în România, probabil că a ajuns odată cu anvelopele uzate, care au fost importate din Italia”, a explicat, pentru HotNews, Alexandru Vladimirescu, cercetător științific de la Institutul Cantacuzino, care monitorizează specia de când a apărut în România.
Profesorul spune că, din 2012, populația de țânțar-tigru din țara noastră a crescut considerabil.
„Dacă ne uităm pe harta de distribuție, vom observa că nu numai Bucureștiul și orașele riverane Dunării sunt infestate, ci și zona de nord, nord-est – Transilvania, Bacău, Iași”, a declarat Alexandru Vladimirescu.
Cum recunoști țânțarul-tigru
Așa cum îi spune și numele, țânțarul-tigru aew dungile albe pe spate și pe picioare.
„Țânțarul-tigru este tigrat, adică are niște benzi, are niște pete albe, în special pe picioare. O altă cale de a afla rapid pe pielea noastră este că înțepătura, care este mult mai virulentă, cu ghilimele de rigoare, față de mușcătura țânțarului autohton. Și sunt mai silențioși în sensul că nu-i auzi și au și un comportament diurn”, explică cercetătorul.
Adică înțeapă și ziua – și dimineața, și seara, față de țânțarul autohton care înțeapă doar dimineața și seara, la crepuscul, iar ziua nu e activ.
Cercetătorul a explicat că doar femelele de țânțar înțeapă.
„Din punct de vedere anatomic, doar femelele sunt echipate cu acest aparat de înțepat. Și ele înțeapă ca să ia proteine din sângele animalului sau omului ca să aibă proteine suficiente pentru a depune ouăle”, a explicat cercetătorul.
Când a făcut Primăria Capitalei ultimele tratamente contra țânțarilor
În București, Primăria Capitalei este instituția care trebuie să combată țânțarii. Pentru 2026 au fost programate 28 de tratamente: 14 pentru combaterea larvelor și 14 pentru combaterea țânțarilor. Perioada de aplicare este aprilie-octombrie.
Tratamentele sunt făcute de compania municipală Eco Igienizare și pentru 2026 costă circa 11 milioane lei, fără TVA.
Primul tratament a fost aplicat în luna mai, iar până acum au fost aplicate 8 tratamente pentru combaterea insectelor adulte, potrivit datelor comunicate de Primăria Capitalei, pe 7 august.
Dacă vrei să vezi când a fost aplicat ultimul tratament de combatere a țânțarilor pe strada ta sau la blocul tău, poți verifica aici. Asociația de Dezvoltare Intercomunitara pentru Deratizare, Dezinsecție si Dezinfecție București a publicat și programul tratamentelor de combatere a țânțarilor.
„Temperatura peste 30 de grade este perfectă pentru țânțarul tigru”
Dacă Primăria face aceste tratamente, de ce orașul este plin de țânțari, l-am întrebat pe cercetătorul Alexandru Vladimirescu
El a explicat că, deși se fac periodic stropiri, eficiența tratamentelor poate fi diminuată de anumiți factori.
„Dacă am stropi ziua, probabil i-am mai domoli”
„Rezultatul este o sumă a mai multor lucruri care se pot întâmpla simultan. În primul rând, temperatura peste 30 de grade este perfectă pentru țânțarul tigru. Dacă astăzi s-a stropit și mâine a plouat, probabil că jumătate din tratament este inutil. N-ai cum să prevezi unele lucruri. În general, planurile de stropire trebuie aprobate cu un an înainte”, a explicat cercetătorul.
Un alt aspect este că tratamentele de combatere a țânțarilor se fac noaptea, iar tânțarul-tigru este diurn.
„Dacă am stropi ziua, probabil i-am mai domoli. Dar nu cred că ați fi de acord ca să ieșiți cu animalul de companie sau cu copilul în parc și cineva să stropească în timpul ăsta. O eficiență mare este atunci când zboară țânțarul, comportamentul lui, de acolo de unde a venit, este zboară ziua și înțeapă ziua”, a explicat Alexandru Vladimirescu.
Un alt aspect este că pe proprietățile private, de dezinsecție trebuie să se ocupe proprietarii, iar unii o fac, iar alții nu.
„Dacă ne uităm la București, orașul nu înseamnă numai blocuri și parcuri ci înseamnă și zone verzi private, curți, unele chiar extinse, în care nu se știe dacă se fac tratamente. Acest plan unitar de acțiune pentru DDD există, dar se aplică doar pe domeniul public. Pe domeniul privat fiecare se ocupă. De pomană stropesc eu Primărie pe domeniul public dacă pe următoarea plină cu case și proprietății nu se iau măsuri, țânțarul zboară”, spune cercetătorul.
Cum stârpim țânțarul-tigru
Alexandru Vladimirescu spune că trebuie eliminate toate sursele de apă, unde țânțarii pot să depună ouăle.
„În primul rând să nu aibă apă care să stagneze. Ne referim la vase cu apă și chiar de mici dimensiuni. Un cuib larvar poate să se întâmple în câțiva centimetri cubi de apă, adică în volume foarte mici. Deci să nu existe apă care să fie la îndemână și descoperită”, a explicat Alexandru Vladimirescu.
Acesta recomandă bucureștenilor efectueze și tratamentele individuale de combatere a țânțarilor.
Cum combat francezii țânțarul-tigru
Bucureștiul nu este singurul oraș din Europa care se confruntă cu această problemă, Franța fiind puternic afectată de această specie invazivă.
Agenția Națională pentru Sănătate din Franța a făcut un site dedicat pentru a-i învăța pe cetățeni cum să lupte împotriva țânțarului-tigru, prin mici gesturi pe care le pot face în gospodării.
„Limitarea răspândirii sale este o responsabilitate comună. Cea mai eficientă metodă este eliminarea locurilor în care își poate depune ouăle și împiedicarea accesului la apă, deoarece apa declanșează eclozarea ouălor depuse anterior pe pereții sau marginile recipientelor care pot reține apă”, explică autoritățile franceze.
Femela depune ouăle pe pereții recipientelor, chiar deasupra nivelului apei. Pe parcursul vieții poate depune între 700 și 900 de ouă, în 5–6 serii (aproximativ 150 de ouă la fiecare depunere). Acești țânțari trăiesc între 4 și 8 săptămâni. Țânțarul tigru este deosebit de deranjant deoarece înțeapă în principal în timpul zilei și poate transmite boli precum dengue, chikungunya și Zika, dacă a înțepat înainte o persoană deja infectată, mai sunt informați cetățenii.
El poate proveni atât din propria curte, cât și din cea a vecinilor. De aceea, prevenția trebuie să fie individuală și colectivă, dacă doar unii iau măsuri, problema persistă, potrivit sursei citate.
„Produsele împotriva țânțarilor (insecticidele și repelentele) nu îi elimină pe termen lung. Cea mai eficientă metodă este eliminarea locurilor în care aceștia își depun ouăle și se adăpostesc”, se arată într-un pliant distribuit de Primăria din Lyon cetățenilor.
Apa declanșează eclozarea ouălor depuse anterior pe pereții sau marginile recipientelor care pot reține apă.
Cea mai eficientă metodă de a împiedica reproducerea țânțarului-tigru este eliminarea zonelor cu apă stătătoare. Astfel, Primăria din Lyon îi sfătuiește pe cetățeni să ia următoarele măsuri:
- Îndepărtați toate obiectele abandonate din grădină, de pe balcon sau de pe terasă care pot reține apă (jucării, anvelope, castroane etc.).
- Goliți cel puțin o dată pe săptămână toate recipientele în care se poate aduna apă (farfurioarele ghivecelor, bolurile animalelor, suporturile umbrelelor, prelatele mobilierului de grădină, obiectele decorative, vaze, găleți etc.).
- Umpleți farfuriile ghivecelor cu nisip.
- Întrețineți grădina pentru a preveni apariția zonelor cu apă stătătoare.
- Acoperiți toate rezervoarele sau recipientele cu apă folosind o plasă împotriva insectelor, un capac sau o pânză.
Agenția Națională pentru Sănătate din Franța prin site-ul dedicat combaterii țânțarului tigru mai recomandă:
- Amenajați curtea și sistemele de scurgere astfel încât apa să nu băltească. Curățați gurile de scurgere și evitați acumulările de apă.
- Întrețineți regulat piscina și iazul ornamental. Verificați funcționarea sistemului de filtrare și, dacă este posibil, introduceți în iazuri pești care consumă larvele de țânțari.
- Curățați periodic jgheaburile, burlanele, rigolele, sifoanele exterioare și toate sistemele de evacuare a apei pentru a permite scurgerea corespunzătoare.
- Umpleți farfurioarele ghivecelor cu nisip grosier sau bile de argilă.
- La 2–3 zile după o ploaie puternică, inspectați grădina și goliți toate recipientele în care a rămas apă.
- Atunci când piscina nu este folosită, acoperiți-o cu o prelată bine întinsă, astfel încât să nu se formeze buzunare cu apă.
Franța folosește tânțari sterilizați pentru a reduce populațiile acestei specii
Un start-up din sudul Franței folosește țânțari masculi sterilizați pentru a reduce populațiile acestei specii invazive în zonele urbane. Metoda ecologică urmărește diminuarea numărului de insecte și reducerea riscului de îmbolnăvire, potrivit Euronews.com.
La unitatea sa din Montpellier, Terratis produce în prezent aproximativ 1,5 milioane de țânțari tigru masculi sterili în fiecare săptămână.
Procesul se bazează pe ceea ce oamenii de știință numesc „tehnica insectelor sterile”. Țânțarii masculi, care nu înțeapă, sunt separați și expuși la raze X care le sterilizează lichidul seminal. Odată eliberați, aceștia se împerechează cu femelele sălbatice, dar nu se naște nicio descendență, ceea ce contribuie la reducerea treptată a populațiilor de țânțari.
Terratis afirmă că metoda nu implică organisme modificate genetic, nu conține substanțe chimice și este ecologică. Citește mai mult despre acest subiect aici.
Primăria Capitalei nu a făcut până acum campanii de informare pentru cetățeni pentru a-i ajuta să înțeleagă fenomenul și să combată această specie invazivă și de pe domeniul privat.
Singura informație distribuită a fost pe 3 august, când municipalitatea a pus un mic video în care explică că trebuie să eliminăm recipientele unde băltește apa pentru a limita dezvoltarea țânțarilor.
„Fiecare dintre noi putem interveni pentru limitarea dezvoltării țânțarilor prin eliminarea recipientelor care stau și acumulează apă băltită, pentru că acolo se formează cuiburi larvare de unde zilnic ies sute și sute de țânțari. Da, noi facem tratamente de larvicidare la malurile de lac, dar marea problemă este reprezentată de acele recipiente cu apă băltită, în special din cimitire, din curți individuale, cauciucurile, unde când plouă, se adună apă, băltește și se dezvoltă acolo sute și mii de țânțari”, a declarat Iulian Pintilescu, biologul companiei EcoIgienizare, în postarea video făcută de Primăria Capitalei pe Facebook.
