Skip to content
Strada din Dublin, Foto: Brendan Donnelly / Alamy / Profimedia Images
Actualitate

Țara care a „pierdut” 12% din PIB peste noapte și a tras Europa în recul economic

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În primul trimestru al anului 2026, PIB-ul ajustat sezonier a scăzut cu 0,2% în zona euro și cu 0,1% în UE, comparativ cu trimestrul precedent, potrivit unei estimări publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În trimestrul al patrulea al anului 2025, PIB-ul a crescut cu 0,2% în ambele zone.

Economia zonei euro a înregistrat o deteriorare neașteptată la începutul anului 2026, datele revizuite ale Eurostat arătând că regiunea s-a contractat în primul trimestru al anului, în loc de creșterea marginală anunțată inițial.

Revizuirea este atribuită aproape în întregime Irlandei, unde PIB-ul a înregistrat o scădere de 12,1%, comparativ cu o estimare inițială de 2%.

„Capcana” irlandeză

Cazul Irlandei a fost mult timp o bătaie de cap pentru economiștii europeni, fiind atipic.

Irlanda a atras zeci de multinaționale americane (Apple, Google, Meta, Pfizer, Johnson & Johnson) oferind o cotă de impozit pe profit de 12,5% — printre cele mai mici din UE. Efectul pervers: profiturile generate global de aceste companii sunt contabilizate în Irlanda, umflând artificial PIB-ul. Situația a devenit atât de absurdă încât în 2015 PIB-ul irlandez a sărit cu 26% într-un singur an – nu pentru că irlandezii au devenit brusc mai productivi, ci pentru că Apple și-a restructurat proprietatea intelectuală și a mutat active de sute de miliarde în bilanțurile irlandeze.

O ecuație dificilă pentru BCE

Revizuirea vine într-un moment critic pentru Banca Centrală Europeană, deoarece oficialii BCE sunt chemați să decidă cursul politicii monetare într-un mediu în care inflația a crescut din nou din cauza războiului din Orientul Mijlociu și a creșterii prețurilor la energie.

Inflația anuală în zona euro a ajuns deja la 3,2%, ceea ce i-a determinat pe mai mulți membri ai Consiliului Guvernatorilor să anticipeze prima majorare a ratei dobânzii din 2023 încoace, la următoarea ședință a Băncii, scrie Naftemporiki.

În același timp, însă, există mulți care se tem că noul șoc energetic ar putea deraia redresarea fragilă și ar putea duce economia într-o stagnare prelungită.

Climatul economic se înrăutățește

Cele mai recente date întăresc îngrijorările cu privire la o încetinire a economiei europene.

Activitatea economică din zona euro a scăzut în ultimele două luni, contracția din mai fiind cea mai mare din 2024 încoace

OECD prezintă două scenarii: unul cu o perturbare limitată în timp, în care producția energetică din Golf s-ar redresa din trimestrul trei al lui 2026, și unul cu o perturbare prelungită până în a doua jumătate a lui 2027, care ar genera o creștere semnificativ mai slabă și o inflație substanțial mai ridicată.

Contextul mai larg: creșterea globală este proiectată să încetinească la 2,9% în 2026, presiunile energetice și incertitudinea conflictului din Orientul Mijlociu contrabalansând investițiile în tehnologie.

Pe scurt — zona euro intră în 2026 cu un 0,8% fragil, prinsă între șocul energetic și o cerere internă anemică, în timp ce SUA și China rămân relativ reziliente prin comparație.

Imagini mixte în economiile majore

În același timp, revizuiri au fost înregistrate și în alte economii importante din zona euro.

În Franța, datele au arătat o scădere a activității economice mai mare decât cea estimată inițial, în timp ce în Italia situația a fost mai bună decât previziunile anterioare.

În ciuda diferențelor individuale, concluzia generală este că zona euro intră în al doilea trimestru al anului cu ritmuri lente și incertitudini sporite, în timp ce BCE este chemată să găsească un echilibru între combaterea inflației și susținerea creșterii economice.