Skip to content
Actualitate

Țara de la granița cu Rusia care oferă un model de apărare. „85% din populație are adăposturi” / „Să postăm pe TikTok, asta nu ne apără”

Ruth Novacovici
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

România trebuie să intre în logica în care trăiește Finlanda, de exemplu, unde 85% din populație are adăposturi în care să se retragă în cazul unui atac al Rusiei., consideră europarlamentarul Dan Barna. „Este o logică în care trebuie să înțelegem că avem o vecinătate care nu se va schimba pe termen scurt”, spune Barna într-un dialog pentru publicul HotNews.

  • Europarlamentarul Dan Barna a făcut recent o vizită de documentare în Finlanda, unde a mers în cel mai mare adăpost subteran, cu o capacitate de 6.000 de locuri, aflat chiar în centrul capitalei, Helsinki.
  • După „Războiul de Iarnă” (Războiul Sovieto-Finlandez – noiembrie 1939 – martie 1940 ), Finlanda a construit peste 50.000 de adăposturi civile, care pot adăposti 85% din populație. 
  • De asemenea, „oamenii își gândesc locuințele și le construiesc cu adăposturi pentru situații de război sau pentru situații de urgență”. „Nu sunt niște spații abandonate și pe care le-au umplut șobolanii sau pânzele de păianjen”, spune Dan Barna.
  • În România doar puțin peste 3% din populație poate fi adăpostită în zone speciale pentru protecţia civilă în caz de război, iar adăposturile nu sunt doar puţine, ci şi insalubre.

„Trebuie să înțelegem că avem o vecinătate care nu se va schimba pe termen scurt”

HotNews: Am numărat peste 50 de incidente cu drone pe teritoriul României de la începutul războiului de la graniță. Săptămâna trecută, o dronă rusească a căzut peste un bloc din Galați, iar vineri, la o săptămână distanță, o dronă marină ucraineană bruiată de Rusia a explodat în Portul Constanța. Putem vorbi deja despre un tipar de risc care se agravează?
Dan Barna: Este un risc real. Poate este momentul să intrăm în logica aceasta în care Finlanda trăiește, de reziliență societală. Este o logică în care trebuie să înțelegem că avem o vecinătate care nu se va schimba pe termen scurt. Avem o vecinătate care declară explicit și agresiv că vrea să-și extindă influența peste zona aceasta a Europei.

Trebuie să fim permanent pregătiți să avem aceste măsuri de adaptare cât mai rapidă în situația în care lucrurile evoluează. Pentru că ideea aceasta, că stăm și ne rugăm și postăm pe TikTok că „Rusia a fost o vecină bună dintotdeauna” nu ne apără și nu adaugă niciun pic de securitate. Arată doar naivitate, dacă nu vorbim de o factură plătită de ruși.

– Ați menționat Finlanda. O considerați un model de urmat pentru România?
– Este un exemplu excelent. Am fost acum două luni acolo tocmai pentru a vedea care sunt măsurile de reziliență ale societății finlandeze și am avut surpriza să aflu că 85% din populație are, la momentul curent, adăposturi în care să se retragă în cazul unui atac al Rusiei.

Oamenii își gândesc locuințele și le construiesc cu adăposturi pentru situații de război sau pentru situații de urgență. Nu sunt niște spații abandonate și pe care le-au umplut șobolanii sau pânzele de păianjen. 

Legea la ei este că orice locuință nouă care are peste 1000 m² – subsol, parter, etaj – trebuie sa aibă și adăpost. Nu se construiește altfel. Și toate au utilizare duală, nu doar adăpost.

Societatea înțelege lucrul ăsta pentru că filosofia pe care mi-au spus-o este „domnule, asta e realitatea în care trăim, ăștia sunt vecinii pe care îi avem, nu vor fi alții, nu o să dispară. Și atunci, noi trebuie să fim pregătiți, să ne așteptăm la orice. Dacă lucrurile merg bine, foarte bine. Dacă lucrurile merg rău, trebuie să fim capabili să reacționăm”.

Pentru autoritățile locale din toată Finlanda, componenta de adăposturi pentru situații de urgență, buncărele de refugiu, reprezintă o chestiune aflată la același nivel de importanță cum sunt la noi utilitățile – curentul electric, apa și canalizarea.

Am vizitat chiar în centrul capitalei, la Helsinki, un adăpost de șase mii de locuri, cu terenuri de sport, restaurante, adică spații cu utilizare duală în viața de zi cu zi. Era la 25 de metri sub roca de granit de acolo – un spațiu perfect funcțional, integrat în viața orașului și care, în situații de urgență, ar putea să devină adăpost cu, mă rog, alimentare cu apă, ieșiri alternative, aerisire.

„Rusia bagă bățul prin gard pe flancul estic. Trebuie să ne pregătim”

– Ce semnal transmit aceste incidente recurente cu drone?
– Transmit intrarea într-o altă etapă a modalității în care Rusia înțelege să poarte acest război, continuând cu acest tip de incidente pe întregul flanc estic, pentru că ceea ce se întâmplă acum în România se întâmplă în egală măsură în Polonia și în statele baltice.

Deci, practic, vedem că Rusia este într-o nouă etapă în care decide să „bage bățul prin gard”, în termeni populari, pe flancul estic. Din discuțiile pe care le-am mai avut și la Parlament, este o încercare de a verifica în ce măsură există solidaritate europeană și în ce măsură solidaritatea față de Ucraina rămâne puternică.

România este într-o structură NATO, într-o structură care ne protejează și pentru care trebuie să fim foarte bucuroși. Dar trebuie să ne pregătim, să avem capacitatea să blocăm.