Taurina este noul tutun: ce țări interzic consumul de energizante de către adolescenți și care sunt efectele

În ultimii nouă ani, consumul de băuturi energizante în rândul tinerilor cu vârste între 14 și 18 ani a continuat să crească. Aproape 48% din tineri au spus că au consumat o astfel de băutură în ultima lună, în 2023. Iar estimările arată că acest procent va continua să crească. Care sunt efectele băuturilor energizante asupra tinerilor și ce măsuri au luat țările europene pentru a reduce consumul?

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. 
• Articolul a fost scris de Lola García-Ajofrín, Laura Camacho (El Confidential- Spania), Dan Popa (HotNews, România), Matěj Moravanský (Referendum Deník- Cehia), Justė Ancevičiūtė (Delfi- Lituania) și Marina Kelava (H-Alter.org- Croația)

Băuturile energizante continuă să câștige teren în rândul tinerilor, așa cum reiese din date: dacă în 2014, 40,4% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani consumaseră una în ultima lună, până în 2023 cifra crescuse la aproape 48%, arată datele Portalului Național privind Drogurile al Ministerului Sănătății din Spania, citat de o anchetă realizată în mai multe state, printre care și România, publicată în El Confidencial.

Riscurile băuturilor energizante

Consecințele consumului lor sunt multiple la aceste vârste: produc excitabilitate, tulburări de somn sau o calitate slabă a somnului, dureri de cap, hipertensiune arterială, extrasistole, tulburări de comportament sau tulburări emoționale, printre alte probleme.

Acest lucru este explicat de medicul pediatru Rosaura Leis, care adaugă că este legat de un risc mai mare de obezitate și comorbidități asociate, cum ar fi rezistența la insulină sau hipercolesterolemia.

„Obiceiurile nesănătoase la grupa de vârstă non-pediatrică nu sunt asociate doar cu patologii pe termen scurt, ci prezintă și un risc mai mare de continuare la vârste mai înaintate și lasă o amprentă metabolică, influențând morbiditatea și mortalitatea la vârste mai înaintate”, rezumă președinta Comitetului de Nutriție și Alăptare al Asociației Spaniole de Pediatrie (AEP).

De asemenea, AEP amintește că consumul acestor substanțe, care sunt preferate a fi denumite băuturi stimulante mai degrabă decât băuturi energizante, poate duce la dependență și că cercetările sugerează că este asociat cu consumul de alcool și alte substanțe și obiceiuri toxice.

Spania, în urma altor țări europene

Studiul menționat anterior arată, de asemenea, că prevalența în rândul studenților a consumului de băuturi energizante amestecate cu alcool în ultimele 30 de zile a fost de 19,5%. Având în vedere această situație, mai multe guverne regionale iau măsuri pentru a reglementa vânzările către acești tineri, dar Spania este în urma altor țări europene.

Un proiect de lege este în lucru din 2023 și a fost aprobat recent. Noile reglementări urmăresc să restricționeze accesul minorilor la aceste tipuri de băuturi, împreună cu dispozitivele de vaping. Astfel, vânzarea lor către acest grup este interzisă, echivalând aceste produse cu alcoolul și tutunul.

Serviciul de Sănătate din Galicia (Sergas) recunoaște că acest consum de băuturi are consecințe semnificative asupra sănătății tinerilor, inclusiv potențiale dependențe.

„Cel mai important moment important în domeniul sănătății publice din lunile următoare este legat de aprobarea parlamentară a Legii privind protecția minorilor și prevenirea comportamentelor adictive. Această lege , printre alte măsuri, include reglementări pentru băuturile energizante și dispozitivele care eliberează nicotină”, declară aceștia pentru El Confidencial. Implementarea este așteptată în primele șase luni ale anului 2026.

Regiunea Galicia nu este singura care a luat măsuri. Asturia a confirmat că speră ca proiectul de lege privind băuturile energizante să fie aprobat de Consiliul Guvernatorilor în ultimele săptămâni ale toamnei și că acesta poate fi prelucrat în Adunarea Generală, astfel încât să poată intra în vigoare în 2026.

Ministrul regional pentru Planificare Teritorială, Dezvoltare Urbană, Locuințe și Drepturi ale Cetățenilor, Ovidio Zapico, a declarat într-o conferință de presă că acesta urmărește să „protejeze minorii sub 16 ani” prin reglementarea achiziției, vânzării, furnizării și consumului de băuturi energizante. De asemenea, el a estimat că există 30.000 de minori cu vârste cuprinse între 12 și 16 ani ca potențiali consumatori.

Insulele Baleare s-au alăturat și ele acestor progrese legislative. Recent, președinta guvernului catalan, Marga Prohens, a anunțat că va fi interzis consumul de băuturi energizante și alimente ultraprocesate în timpul ieșirilor școlare și al călătoriilor de studiu.

Leis, care este și coordonatoarea departamentului de Gastroenterologie Pediatrică, Hepatologie și Nutriție la Spitalul Clinic Universitar din Santiago , salută primele două proiecte, deoarece consumul de băuturi energizante este o problemă „care îi privește pe pediatri și ar trebui să preocupe societatea în ansamblu”.

„Așa cum era de așteptat, privesc lucrurile foarte pozitiv și cred că societatea în ansamblu ar trebui să fie implicată în stabilirea unor strategii care promovează sănătatea și protejează copilăria. Aceste strategii, implementate în primii ani de viață, garantează sănătatea pe tot parcursul ciclului de viață. În plus, nu trebuie să uităm că grupurile cele mai vulnerabile din punct de vedere socioeconomic sunt și cele mai afectate, așadar acestea sunt și strategii pentru egalitate socială”, afirmă ea.

Țările care le-au interzis minorilor

Unele țări europene sunt cu un deceniu înainte, cum ar fi statele baltice, Lituania și Letonia. Lituania a fost pionieră, în mai 2014, impunând amenzi între 57 și 115 euro pentru vânzarea de băuturi energizante către minori și penalizând adulții care le cumpără pentru un minor cu amenzi între 14 și 57 de euro.

În urmă cu mai bine de un an, Polonia și România au restricționat, de asemenea, vânzarea la această grupă de vârstă. Cele mai recente care le-au interzis au fost Ungaria, în luna mai a acestui an, și Bulgaria. Între timp, Regatul Unit pregătește un proiect de lege pentru a le interzice copiilor sub 16 ani.

„Așa cum societatea a fost de acord că țigările nu ar trebui să fie în mâinile copiilor, același lucru ar trebui să fie valabil și pentru băuturile energizante”, spune deputata cehă Olga Richterová din Partidul Piraților, care susține că copiilor sub 15 ani nu ar trebui să li se permită să le consume. În Republica Cehă, nu există încă restricții, dar un grup de parlamentari insistă asupra acestora. În prezent, pe piața cehă există aproximativ 200 de tipuri din aceste băuturi energizante cu cofeină.

La un an și jumătate de la interdicția impusă în România

Pe o bancă din Piața Universității din București, la un an și jumătate de la interzicerea băuturilor energizante pentru minori în România, două fete în tricouri negre și rucsacuri termină o cutie de Monster roz. Au 16 ani, „aproape 17”, notează Antonia, cu părul lung și aparat dentar.

„E ca țigările; dacă nu ești foarte tânăr, ți le vând în magazine mici; le pasă doar să facă bani”, adaugă Ștefania, cu un piercing în nas și fard de pleoape închis la culoare. „Poate vor spune ceva dacă cumperi multe, dar noi am cumpărat câte o cutie pentru amândouă.”

Acești doi studenți români au început să bea băuturi energizante la 13 ani, „pentru că exista un trend pe atunci, în care, dacă le beai, arătai cool, dar acum e invers, arăți ca un ratat”. Ei spun că subiectul a fost mult discutat în România, deoarece în 2023, un băiat de 17 ani a murit în urma unui atac de cord după ce a consumat mai multe băuturi energizante. Ștefania bea „cam două doze pe săptămână”, iar Antonia, „una în fiecare zi, de obicei înainte de 12 ani, ca să-mi dea energie”. „Tot pentru că gustul este bun”, adaugă ea. Ștefania consideră că a consuma multă cofeină la această vârstă nu este bine, „dar puțină, e în regulă”.

Într-un magazin alimentar din centrul capitalei românești, lângă un raft cu pachete de țigări, sunt trei vitrine cu băuturi energizante, de la Monster și Red Bull. Fiecare doză costă între 7,5 și 8 lei (aproximativ doi euro). „ Nu le vând minorilor pentru că amenda este foarte mare și nu risc pentru o doză mică”, spune Flavia , vorbind în spaniolă. Ea deține un magazin alimentar în București după ce a petrecut ceva timp în Spania. În cazul ei, spune că le cere actul de identitate. Cu toate acestea, nu crede că interdicția a schimbat ceva.

„Avem nevoie de avertismente pe etichetă”

„Aceste tipuri de interdicții sunt dificil de aplicat, dar cel puțin îi avertizează pe părinți și copii că băuturile energizante pot fi periculoase pentru sănătatea lor și nu sunt recomandate tinerilor”, a declarat cercetătoarea în sănătate publică Devi Sridhar pentru El Confidencial. Cercetătoarea consideră că, în plus, „probabil avem nevoie de avertismente pe etichetă, astfel încât, atunci când copiii și adolescenții văd aceste băuturi, să știe că unele dintre ingredientele lor, în principal cofeina în doze mari, ar putea fi dăunătoare sănătății lor”, adaugă ea.

Mai exact, Miguel Ángel Royo , profesor la Școala Națională de Sănătate a Institutului de Sănătate Carlos III (ISCIII), a declarat pentru El Confidencial că, pentru ca aceste tipuri de măsuri de sănătate publică să fie eficiente, acestea trebuie să fie însoțite de alte măsuri, cum ar fi reducerea locațiilor în care aceste produse pot fi distribuite către anumite unități cu acces limitat pentru adulți, modificarea prețului și reglementarea publicității.

În România, interdicția de vânzare și oferire a băuturilor energizante minorilor a fost impusă prin Legea nr. 42/2024, care a intrat în vigoare la 15 martie 2024. Legea interzice atât vânzarea, cât și livrarea de băuturi energizante, inclusiv prin intermediul automatelor de vânzare, minorilor sub 18 ani.

Începând de anul trecut, cei care vând băuturi energizante minorilor din țară se confruntă cu amenzi cuprinse între 1.000 de RON (200 de euro) și 20.000 de RON (4.000 de euro) și pot ajunge la 30.000 de RON (6.000 de euro) dacă vânzarea are loc în școli sau instituții medicale. Recidiva poate duce la închiderea unității pentru 10 până la 30 de zile.

Cu toate acestea, în ciuda durității sancțiunilor, datele arată dificultatea luptei. Inițial, interdicția s-a reflectat în cifrele celui mai mare jucător de pe piața băuturilor. În 2024, Coca-Cola HBC România a raportat o scădere de 2,5% a volumelor de vânzări. Reducerea a fost determinată în principal de categoria băuturilor energizante, cu o scădere de 10% în 2024 față de anul precedent. Cu toate acestea, după declinul inițial, piața și-a revenit pe măsură ce companiile s-au adaptat și s-au concentrat mai puternic pe segmentul pentru adulți.

În 2025, românii vor consuma mai multă taurină

Spre deosebire de alte categorii, băuturile energizante din România au înregistrat o creștere de peste 10% în prima jumătate a anului 2025, în special în trimestrul al doilea, grație unui efect de bază favorabil. „Am înregistrat o creștere de peste 10% în sectorul băuturilor energizante, impulsionată de o redresare în trimestrul al doilea, bazându-ne pe date comparative slabe din 2024”, notează raportul Coca-Cola HBC.

Piața românească a băuturilor energizante este estimată la aproximativ 120-150 de milioane de euro pe an, cu un volum total de vânzări între 40 și 45 de milioane de litri pe an.

„Cred că e un război pe care nu-l putem câștiga”, spune vânzătoarea. Spune că depinde de magazin. „Desigur, dacă nu e nimeni să-l vândă, e cineva să-l cumpere, dar întotdeauna e o prietenă mai în vârstă care poate.” „Sau părinții lor, care le cumpără chiar și țigări”, adaugă ea. „Vedeți acolo? E o secție de poliție care îi vede în fiecare zi și nu spun nimic; nimeni nu spune nimic”, spune ea, coborând vocea și arătând spre o clădire din apropiere.

În alte țări, interdicția continuă să fie amânată: „Guvernul nostru s-a ascuns în spatele presupusei nevoi de cercetări suplimentare timp de șapte ani”, critică europarlamentarul Biljana Borzan, raportor permanent pentru siguranța alimentară, cu privire la Croația. În 2021, un băiat de 13 ani a murit și el în Croația după ce a ingerat un număr mare de băuturi energizante, pentru care cantitățile de cafeină și taurină s-au dovedit fatale. În ciuda acestui fapt, este obișnuit să vezi copii de școală primară la casele de marcat ale supermarketurilor plătind pentru doza lor de taurină.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.