„Taxa de școală” pentru dezvoltatorii imobiliari din sectorul 1. Ultimele modificări făcute de primărie

Dezvoltatorii imobiliari din Sectorul 1 sunt obligați să cedeze Primăriei Sectorului 1 teren sau să plătească o contribuție bănească, în funcție de câte locuințe construiesc, ca Primăria să cumpere/exproprieze teren pentru construirea de noi unități de învățământ. Măsura se aplică dacă la unitățile de învățământ din zonă nu mai sunt locuri libere, spune primarul Sectorului 1, George Tuță. 

Reglementarea a fost aprobată în noiembrie 2025, iar joi, Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat modelul contractului de asociere între investitorii imobiliari și Primărie și a detaliat metodologia de aplicare. 

Potrivit ultimelor modificări, contribuția trebuie plătită înainte de recepția la terminarea lucrărilor. În varianta anterioară, contribuția putea fi plătită înainte de obținerea autorizației de construire sau înainte de recepția clădirii. 

Harta terenurilor vizate pentru construirea unităților de învățământ

Documentul stabilește exact și zona unde se vor achiziționa terenuri pentru construirea unităților de învățământ. 

„Zona prioritară pentru achiziția de terenuri în vederea dezvoltării rețelei școlare – zona în care nu există unități școlare publice sau unitățile existente sunt insuficiente, cuprinsă în următorul areal, delimitat după cum urmează: la nord – limita administrativă a Sectorului 1; la vest – Şoseaua Bucureşti-Târgovişte; la sud – Lacul Griviţa, Lacul Băneasa; la est – Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, tronsonul dintre Lacul Băneasa şi Aeroportul Băneasa şi, în continuare, limita nordică a Aeroportului Băneasa până la intersecția cu limita administrativă a Sectorului”, se arată în proiectul de hotărâre adoptat. 

Este vorba despre zona de nord a Sectorului, care s-a dezvoltat accelerat în ultimii 20 de ani, fără ca infrastructura publică să țină pasul. 

Contribuția trebuie virată în contul Primăriei Sectorului 1.

Suprafața minimă a terenului pe care se poate face o unitate de învățământ este de 4.800 mp, iar suprafața maximă – 10.800 mp. 

Cum se calculează contribuția pe care trebuie să o plătească dezvoltatorii

Formula de calcul a contribuției rămâne neschimbată, în raport cu ce s-a aprobat în 2025: 5 metri pătrați de teren pentru fiecare locuință construită, înmulțiți cu valoarea terenului din grila notarială. 

De exemplu, dacă un  dezvoltator imobiliar dorește să construiască locuințe colective pe un teren de 5.000 mp în zona Jandarmeriei, respectiv 114  unități locative, contribuția este undeva la 200.000 de euro, precizează administrația locală. 

Formula de calcul este 5 mp de teren/unitate locativă ori numărul de apartamente, ori valoarea metrului pătrat de teren în zonă (conform grilei Camerei Notarilor Publici, valoarea terenului în zona Jandarmeriei este de 357 euro/mp), rezultă contribuția cerută de Primărie. 

Măsura nu afectează proiectele care au deja autorizație de construire, spune primarul George Tuță. 

„Este un mecanism prin care echilibrăm dezvoltarea serviciilor publice cu dezvoltările imobiliare. Știm din studiile de fundamentare făcute pentru noul Plan Urbanistic General că toată zona de nord a Capitalei are un deficit uriaș de infrastructură educațională. Și atunci, în toate cartierele noi, dezvoltatorii trebuie ca pentru fiecare locuință pe care o construiesc să contribuie cu 5 metri pătrați de teren”, a explicat primarul George Tuță pentru HotNews. 

Dezvoltatorii pot dona teren sau plăti pentru terenul pe care ar fi trebuit să-l dea. 

„Dacă au minim 5.000 de metri îl pot dona primăriei, iar primăria va construi acolo o școală. Dacă nu au teren sau trebuie să contribuie cu mai puțini metri pătrați, atunci pot face o contribuție în bani, ca Primăria să poată finanța cumpărarea de terenuri sau exproprierea în vederea realizării infrastructurii educaționale de care avem nevoie”, a explicat primarul George Tuță pentru HotNews. 

Nu toți dezvoltatorii sunt vizați

Primarul spune că nu toți dezvoltatorii trebuie să plătească această constribuție, ci doar cei care construiesc în zonele unde nu mai sunt locuri la școli sau nu sunt școli deloc. 

„Este o condiție ca, dacă pe o rază de 1.000 m de la imobilul pe care îl construiește nu mai sunt locuri disponibile la școlile publice din zona respectivă, să fie obligați să aplice această regulă. Nu este o taxă abuzivă, este doar pentru a reuși să ținem pasul cu infrastructura în zonele în care dezvoltatorii aleg și orașul permite dezvoltarea”, a explicat Tuță. 

Întrebat în cât timp se vor face unitățile de învățământ, Tuță spune că este prevăzut un termen de 4 ani. 

Întrebat dacă investitorii imobiliari au fost consultați și sunt de acord cu prevederea, primarul spune că da, iar mecanismul este prevăzut de lege. 

„Hotărârea nu a fost niciodată contestată, avem avizul de legalitate. (…) Eu cred că este un câștig comunitar mecanismul acesta, atât pentru cetățeni cât și pentru dezvoltatori. În legislația din România apare ca mecanism, dar nu au fost foarte multe entități care l-au aplicat, noi avem experiența parteneriatului public-privat cu cartierul Greenfield, unde acolo investitorul a donat o suprafață de 10.000 m2 de teren și un proiect de realizare a unei grădinițe și a unei școli, iar primăria din bugetul local construiește astăzi școala și sperăm ca până la finalul anului să fie dotată și mobilată cu ce are nevoie pentru a primi avizele”, a explicat Tuță. 

Fostul primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, contestă proiectul

Fostul primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, acuză pe pagina de Facebook că  noua reglementare „transformă autorizațiile de construire în instrumente de negociere a șpăgii”. 

„Dezvoltatorii sunt puși să semneze contracte de donație de sute de mii de euro pentru a putea obține autorizațiile necesare. Unde ajung donațiile? Nimeni nu știe, nimeni nu controlează. (…) Consiliul Local Sector 1 nu poate institui astfel de obligații financiare fără cadrul legal și fără competențele prevăzute de lege. În plus, o donație, prin definiție, este un act voluntar. Ea nu poate deveni o condiție pentru emiterea unei autorizații de construire și nici nu poate fi transformată într-o obligație impusă printr-o hotărâre de Consiliu Local”, a scris Clotilde Armand pe pagina de Facebook. 

Armand spune că va ataca la Prefectură proiectul, iar dacă rămâne în vigoare, efectul va fi creșterea prețului la locuințe. 

„Costurile suplimentare nu vor fi suportate de dezvoltatori, ci vor fi transferate în prețul apartamentelor. În cele din urmă, nota de plată va ajunge la fiecare familie care își cumpără o locuință. „Donațiile” vor ajunge, cel mai probabil, în bugetul de funcționare, unde pot fi cheltuiți fără transparență și control strict. (…) Banii ar putea fi folosiți pentru achiziții supraevaluate sau contracte atribuite preferențial”, a mai scris Clotilde Armand pe pagina de Facebook. 

Tuță susține că va crește nivelul de viață

În replică, primarul Sectorului 1, George Tuță spune că reglementarea va crește nivelul condițiior de viață ale cetățenilor din Sectorul 1.

„Nu cred că va crește prețul, eu cred că cresc condițiile de viață în Sectorul 1 dacă avem infrastructura publică necesară acelui cartier, ca el să funcționeze. Avem prea multe cazuri în Capitală, unde s-au îngrămădit blocurile unele peste altele iar infrastructura publică lasă de dorit. Avem zone întregi cum este Bulevardul Sisești unde nu ai nicio formă de învățământ publică. Adică orice cetățean care alege să se mute acolo să aibă același drepturi ca altcineva care locuiește într-un alt cartier”, a explicat Tuță. 

Primarul spune că măsura va reduce și presiunea pe școlile din centrul orașului și traficul. 

„Eu cred că o dezvoltare armonioasă va reduce în primul rând  presiunea pe școlile centrale, pentru că nu avem școală în care să nu se învețe în două schimburi în zona centrală. Va duce și la reducerea traficului fiindcă mulți părinți își duc copiii cu mașina la școală, fiind mai departe”, a explicat Tuță.