În 2015, România era peste Turcia la PISA. Zece ani mai târziu, elevii turci au aproape 70 de puncte în plus la Științe. Ce s-a schimbat 

În urmă cu zece ani, Turcia era sub România la rezultatele PISA la toate cele trei domenii – Matematică, Citire și Științe. De atunci, țara nu doar că a recuperat diferența, ci s-a distanțat de România. Acum, elevii turci au 69 de puncte la științe peste elevii români.

• La PISA 2015, România era peste Turcia la toate cele trei domenii evaluate: o diferență de 10 puncte la Științe, 6 puncte la Citire și 24 de puncte la Matematică.
• Zece ani mai târziu, situația este inversă. La PISA 2025, Turcia este peste România cu 69 de puncte la Științe, cu 59 de puncte la Citire și cu 43 de puncte la Matematică.
• Gabriela Bartic, expertă în evaluare educațională, explică ce a făcut Turcia pentru a remedia situația sistemului educațional.

Diferența dintre cele două țări apare și în ponderea elevilor care nu ating nivelul 2, considerat de PISA nivelul de bază.

Față de 2015, în Turcia, ponderea acestor elevi a scăzut cu 25 de puncte procentuale la Științe și cu câte 16 puncte procentuale la Matematică și Citire, arată OECD.

În România, evoluția a fost inversă: ponderea elevilor sub nivelul 2 a crescut cu 12 puncte procentuale la Matematică, 9 puncte procentuale la Citire și 7 puncte procentuale la Științe.

În 2025, 19,5% dintre elevii din Turcia sunt sub nivelul 2 la Științe, față de aproximativ 46% în România. 

La nivelurile cele mai ridicate, 5 și 6, ajung 7,4% dintre elevii din Turcia și aproximativ 2% dintre cei din România.

Gabriela Bartic, expertă în evaluare educațională, CEO al platformei de testare standardizată BRIO și coordonatoarea proiectului de elaborare a standardelor naționale de evaluare a vorbit, într-o postare pe Facebook despre măsurile luate de Turcia: „Din păcate, n-am găsit minunea. Am găsit ceva mult mai banal și plictisitor: consecvență”, spune ea despre modificările făcute de Turcia. 

Măsurile luate de Turcia 

Schimbările din sistemul de educație turc au început cu mult înainte de PISA 2025. 

În raportul „Student Assessment in Turkey”, publicat în 2019, OECD arăta că Turcia trecuse prin mai mult de un deceniu de reforme ale curriculumului, prin care încerca să mute accentul de la memorarea informațiilor către competențe, învățare activă și abilități precum gândirea critică și rezolvarea problemelor.

Reformele curriculare în această direcție începuseră în 2006 și au fost continuate ulterior. OECD constata însă în 2019 că schimbările nu ajunseseră pe deplin în sălile de clasă: predarea și evaluarea rămâneau încă orientate în mare măsură spre memorarea informațiilor.

Raportul arăta și că examenele și evaluările de la clasă se bazau mult pe întrebări închise, în care elevii trebuiau să aleagă răspunsul corect. OECD recomanda folosirea unor evaluări care să le ceară elevilor să aplice ceea ce au învățat și să construiască propriile răspunsuri.

Gabriela Bartic remarcă aceeași legătură dintre ceea ce scrie în curriculum și ceea ce ajung să învețe elevii: 

„Cu alte cuvinte, nu le-au spus profesorilor doar «predați competențe». Au început să le ceară elevilor, prin evaluare: «Arată-mi ce poți face cu ce ai învățat». Pentru că putem scrie «competențe» de o mie de ori într-o programă. Dacă examenul continuă să premieze reproducerea, școala va continua să antreneze reproducerea”, explică experta efectele măsurilor. 

„Măsori. Vezi ce știe copilul. Vezi ce nu știe. Intervii”

În anii următori, Turcia a continuat schimbările în zona evaluării. În anul școlar 2023-2024 au fost introduse examene scrise comune la nivel național pentru anumite clase, inclusiv cu întrebări deschise. Potrivit Ministerului Educației din Turcia, aproximativ cinci milioane de răspunsuri ale elevilor au fost evaluate digital de 4.000 de profesori.

Schimbări au fost făcute și în modul în care sunt urmărite rezultatele elevilor. În octombrie 2022, Ministerul Educației a lansat Student-Teacher Support System (ÖDS), prin care elevii pot primi teste și materiale educaționale, iar profesorii le pot urmări rezultatele. Sistemul poate identifica, pe baza răspunsurilor, unde are elevul dificultăți și îi poate recomanda resurse pentru acele zone.

Bartic descrie astfel mecanismul: „Măsori. Vezi ce știe copilul. Vezi ce nu știe. Intervii. Măsori din nou. Pare banal. Dar diferența dintre un sistem care măsoară doar ca să pună o notă și unul care măsoară ca să știe unde să intervină este enormă.”

În România, „știm, măsurăm, ne indignăm și continuăm”

Gabriela Bartic precizează însă că rezultatele Turciei nu pot fi puse pe seama unei singure măsuri și nici nu arată că sistemul turc și-a rezolvat toate problemele: „Nu, Turcia nu a rezolvat educația. Are probleme serioase de echitate și un absenteism enorm. Și PISA nu poate demonstra că politica X a produs creșterea Y.”

Când vine vorba despre România, Bartic spune că problemele sunt cunoscute de mult. Ce lipsește este ce facem mai departe cu aceste date. „Știm. Măsurăm. Publicăm. Ne indignăm câteva zile. Și apoi continuăm.”

„Iar dacă n-a funcționat, să schimbăm intervenția, nu explicația. Pentru că nu ducem lipsă de diagnostice. Le avem. De-o viață. Ceea ce ne lipsește este capacitatea de a transforma diagnosticul în tratament”, conchide Bartic. 

„Analfabetismul funcțional nu rămâne în școală, devine al societății”

Bartic atrage atenția și asupra efectelor pe termen lung ale rezultatelor PISA. 

„Copiii aceștia au acum 15-16 ani. Peste zece ani vor fi adulții care muncesc, votează, cresc copii, plătesc taxe, citesc contracte și știri, încearcă să înțeleagă cifrele asociate unui credit, o statistică, o informație medicală sau promisiunea unui politician.

Analfabetismul funcțional nu rămâne în școală după ce copilul termină clasa a VIII-a sau a XII-a. Devine analfabetismul funcțional al societății. Lipsa de performanță a societății”, scrie Bartic.