The Guardian: Valul de căldură record din Siberia stârneşte alarmă

Valul prelungit de caniculă din Siberia este „indiscutabil alarmant”, spun specialiştii climatologi. Temperaturile atipice au fost puse pe seama incendiilor de vegetaţie, unei uriaşe scurgeri de petrol şi unei invazii de molii care se hrănesc cu lemn, scrie ​The Guardian, citat de Rador. La nivel mondial, canicula din Siberia ajută la împingerea planetei spre cel mai călduros an de la începutul înregistrărilor, în pofida scăderii temporare a emisiilor de carbon în contextul pandemiei de coronavirus.

Temperaturile din regiunile polare cresc cel mai rapid din cauza curenţilor oceanici care transportă căldura spre poli şi deoarece gheţurile şi zăpezile cu efect de reflexie se topesc. Oraşele ruseşti de la cercul arctic au înregistrat temperaturi nemaipomenite, în Nijniaia Peşa temperatura ajungând la 30 de grade C în 9 iunie, iar în Katanaga, unde în mod obişnuit la vremea asta a anului temperatura în timpul zilei era de aproximativ 0 grade C, s-au înregistrat 25 de grade C în 22 mai. Precedentul record era de 12 grade C.

În luna mai, temperaturile la sol în unele locuri din Siberia au fost cu până la 10 grade peste medie, conform Serviciului Copernicus pentru Schimbarea Climei al UE (C3S). Martin Stendel, de la Institutul de Meteorologie danez, a spus că probabilitatea apariţiei acestor temperaturi anormale înregistrate în mai în nord-vestul Siberiei era de o dată la 100.000 de ani, în lipsa încălzirii globale provocate de om.

Freja Vamborg, cercetător senior la C3S, a spus: „Este în mod neîndoielnic un semn alarmant, dar nu numai luna mai a fost neobişnuit de caldă în Siberia. Întreaga iarnă şi primăvară au avut perioade repetate cu temperaturi atmosferice la sol peste medie. Deşi planeta ca întreg se încălzeşte, acest lucru nu se petrece la fel peste tot. Vestul Siberiei se evidenţiază ca o regiune cu o tendinţă de încălzire mai accentuată, cu variaţii mai mari de temperatură. Aşa că în oarecare măsură anomaliile de temperatură ample nu sunt surprinzătoare. Totuşi, ceea ce este neobişnuit este durata în care au persistat anomaliile mai calde decât media”.

Marina Makarova, meteorolog-şef la serviciul meteorologic Rosgidromet al Rusiei, a spus: „Iarna asta a fost cea mai caldă din Siberia de la începutul înregistrărilor, cu 130 de ani în urmă. Temperaturile medii au fost cu până la 6 grade C peste normele sezoniere”.

Robert Rohde, cercetător principal la proiectul Berkeley Earth, a spus că Rusia în întregul ei a trecut printr-o perioadă de temperaturi record în anul 2020, media din ianuarie până în mai fiind cu 5,3 grade C mai mare decât media din perioada 1951-1980. „(Acesta este) un nou record la o diferenţă masivă de 1,9 grade C”, a spus el.

În luna decembrie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a comentat pe tema căldurilor nefireşti: „Unele oraşe ale noastre au fost construite la nord de Cercul arctic, pe calota glaciară. Dacă aceasta începe să se topească, vă puteţi închipui ce consecinţe vor fi. Este un lucru foarte serios”.

Topirea permafrostului este cel puţin parţial de vină pentru scurgerea de motorină care a avut loc luna aceasta în Siberia şi l-a determinat pe Putin să declare stare de urgenţă. Suporţii de la rezervorul în care se afla combustibilul s-au scufundat brusc, conform responsabililor; grupurile ecologiste au spus că de vină a fost şi infrastructura învechită şi prost întreţinută.

Incendiile de vegetaţie se întind pe sute de mii de hectare din pădurile siberiene. Agricultorii aprind deseori focuri în timpul primăverii pentru a curăţa vegetaţia şi o combinaţie de temperaturi atmosferice ridicate şi vânt puternic a provocat scăparea de sub control a unor astfel de focuri.

Temperaturile în creştere au creat condiţii prielnice pentru înmulţirea accelerată a roiurilor de molii de mătase siberiene, ale căror larve se hrănesc cu lemnul de conifere. „În întreaga mea carieră îndelungată, nu am văzut niciodată molii atât de uriaşe şi care cresc atât de repede”, a spus Vladimir Soldatov, specialist în molii, pentru AFP. El a avertizat că pentru păduri consecinţele vor fi „tragice”, larvele lăsând copacii fără ace şi făcându-i mai vulnerabili la incendii.