Sari direct la conținut

Thriller-ul economic Insemnari de bancher: Episodul 5 – "Secretul"

HotNews.ro

Insemnari de bancher, Episodul V

„Secretul”

Dragnea cerceta in primul rand holul. Moartea Marei ii puse pe toti ofiterii din sectie pe jar. La serviciu, in mailboxul ei se gasisera cateva e-mailuri foarte ciudate. Cateva adrese la care au fost trimise fisiere continand date legate de personalul din banca, pareau a fi inexistente. Mailurile trimise se intorceau cu mesaj de eroare.

Trei ofiteri superiori fusesera alocati acestui caz de crima, extrem de rar in istoria Romaniei. Ceva intre crima pasionala, spionaj bancar si razbunare. La asta se gandea Dragnea in momentul in care a intrat in apartamentul Marei.

Directorul bancii la care lucrase Mara era deja acolo. Elegant, cu o privire rece, incerca sa fie excesiv de politicos desi se vedea ca face eforturi serioase pentru asta. Cand il zari pe Dragnea, seful bancii des­chise gura intr‑un zambet larg si spuse:

— Domnilor, v-am asteptat in mod special; stiam ca veti ajunge in cateva minute. Va pot fi de folos cu ceva?

Lui Dragnea i-a sarit mustarul, vazandu-l cum se gudura pe langa el, desi stia ca il sunase pe generalul de brigada rugandu-l sa inchida cat mai repede dosarul, care dauna grav imaginii bancii. Generalul, care avea un credit la banca lui, i-a promis ca nu se vor face valuri, transmitandu-i asta lui Dragnea.

— Va multumesc, domnule Ionete. Nu va faceti probleme, ne descurcam de minune.

— Daca este totusi ceva care sa depinda de mine….incerca Ionete sa isi depuna les bonnes offices.

— Oh, desigur, raspunse Dragnea. Vom apela fara ezitare. Pana acum insa nu a fost cazul. Probabil ca va vom solicita cateva date legate de activitatea Marei din banca.

— Nicio problema. Va stau la dispozitie cu ce doriti. Desigur, sper ca si dumneavoastra sa cooperati si sa intelegeti ca anumite date probabil ca nu vi le vom furniza, fiind vorba despre secretul bancar. Dar ceea ce nu tine de secretele noastre, cu cea mai mare placere….

—Pentru inceput, ca tot ati adus vorba de ajutorul pe care ni l-ati putea da..avem o mica nelamurire.

—Va ascult, si daca pot sa va ajut…

— Hard diskul din computerul de la biroul Marei a fost schimbat recent. Stiti ceva de asta?

— Hard-diskul? Se prefacu Ionete mirat. Vizibil luat prin surprin­dere, repeta intrebarea lui Dragnea, ca sa castige ceva timp. Stia foarte bine ca se inlocuise hard-diskul. Acolo se aflau informatii extrem de pretioase pentru Ionete. Cu doar cateva seri inainte, aflase ca Mara inregistrase digital o intalnire a 4 sefi de banci, unde se discutasera chestiuni pentru care Consiliul Concurentei ar fi platit bani grei sa le obtina. Ionete se prefacu in continuare mirat.

—Da, hard –diskul, continua Dragnea. E vorba de acea parte din interiorul calculatorului, care……

—Domnule ofiter, cred ca stiu ce e acela un hard-disk. Mirarea mea provine din faptul ca habar nu aveam despre o asemenea operatiune. Dar de unde stiti ca a fost schimbat? Oricum, daca baietii de la noi au facut-o, va promit ca recuperez discul vechi si vi-l trimit prin cineva

—Sunt convins, domnule director ca asa veti proceda. Va multumim, zise si Dragnea. Din nefericire, se pare ca existau pe acel disk informatii care ne-ar fi putut elucida cate ceva din munca victimei. Dar promisiunea ca ma veti ajuta, ma face sa fiu mai optimist. Va multumesc, domnule Ionete

— Nu aveti pentru ce; imi face placere sa va ajut atat cat imi sta in putinta.

Afara, colegul de serviciu al lui Dragnea izbucni.

—Nenorocitul naibii!! Tu ai vazut cum ne mintea in fata?

— Da, mai. Ce vrei sa-i fi spus? Seful nostru cel mare isi renegociaza acum o dobanda la creditul de casa. Am o nepoata care lucreaza chiar la departamentul ala care se ocupa de asta. Dosarul are viza lui Ionete, cu mentiunea „ A se rezolva favorabil, urgent!”. Asta e, nu ai ce sa-i faci. Trebuie sa joci dupa cum ti se canta, chiar daca iti mai permiti cate un pas in lateral. Nu prea mult insa, ca strici ansamblul jocului. Pe urma gandeste-te ca ai avut in fata ta ditamai CEO-ul bancii. Astia sunt dresati in asa fel incat se muleaza pe comportamentul celui din fata lor. Cu angajatii sunt niste porci, iar cu clientii, niste ingerasi. Omul, recunoaste, a fost foarte politicos.

—Bai, da-o dracului de politete. Tu ai vazut cum te mintea in fata?

—Asa, si? Nu stiu de ce, dar am impresia ca cel care a ucis-o pe Mara e cineva din banca, zise Dragnea. Sau pus de cineva din banca. Femeia asta stia ceva ce noi nu trebuie sa aflam niciodata.

Deodata, Dragnea frana brusc. O limuzina neagra ii bara fata, obligandu-l sa opreasca. Din masina cobori Ionete, care veni zambitor la geamul masinii lui Dragnea si-i zise cu zambetul lui prefacut.

—Domnule Dragnea, trebuie neaparat sa va vorbesc. Am uitat sa va spun un lucru foarte important. Putem sa ne plimbam cinci minute?

Episodul 4 – Let’s share

Episodul 3 – Discutia

Episodul 2 – Strategia

Episodul 1 – Momeala

NOTAAcesta este un roman. Un thriller economic sau de business, cum vreti sa-i spuneti. E in principal un roman, chiar daca veti recunoaste fapte sau personaje reale din bancile locale. E un roman care incearca sa descrie din spatele cortinei viata dintr-o banca. Despre cum se fura uneori bancile intre ele (produse, oameni, idei si in cele din urma, bani), pana la tehnici prin care clientii sunt spoliati.

Vom incerca sa descriem de asemenea cum ajunge o criza aparent fara legatura cu piata bancara locala, sa afecteze consistent institutiile financiare romanesti. Cine impune tacerea in banci si mai ales, de ce. Cine face imaginea bancilor si mai ales cum si cat costa acest proces. Cine si cum stabileste costul unui credit (dobanda)? Care e banca „campioana” la taxe si comisioane impuse clientilor? Si mai ales, cum de nimeni nu indrazneste sa se puna cu bancile?

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro