Ți se anulează buletinul dacă nu locuiești la adresa declarată? Ministerul de Interne, explicații în scandalul din jurul unui proiect controversat

Un proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a provocat controverse prin sancțiunile drastice prevăzute pentru românii care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din cartea de identitate, putându-se ajunge până la anularea documentului. De asemenea, personalul serviciilor de evidenţă a persoanelor trebuie să verifice dacă cel care solicită eliberarea unui document de identitate locuieşte în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului. Reprezentanții MAI au venit cu precizări, marți, într-o dezbatere publică.

Proiectul pentru modificarea Ordonanței de urgență privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul de Interne în 18 ianuarie și a generat critici, date fiind sancțiunile aspre prevăzute pentru cei care locuiesc cu chirie sau în gazdă.

Modificările controversate, cu impact asupra celor care locuiesc cu chirie

Prevederile care au generat cele mai multe critici și care lasă loc de interpretări sunt în special cele legate de posibilitatea anulării actului de identitate pentru persoanele care nu pot dovedi că locuiesc la adresa din CI.

După articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 35 indice 1, cu următorul cuprins:

• ,,Art.35, indice 1 – (1) Menţiunea privind stabilirea domiciliului sau, după caz a reşedinţei, îşi încetează valabilitatea în cazul în care, ulterior înscrierii acesteia în actul de identitate, a fost înregistrată astfel încât să reprezinte dată de istoric în R.N.E.P.
• !!!(2) În situația în care mențiunea privind stabilirea domiciliului își încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate și efectuează mențiunea corespunzătoare în R.N.E.P. cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situația în care mențiunea privind stabilirea reședinței își încetează valabilitatea, se efectuează doar mențiunea corespunzătoare în R.N.E.P.
• (3) Situaţia prevăzută la alin.(1) rezultă din nota de verificare întocmită de către lucrătorul de poliţie prin care se constată faptul că persoana nu locuieşte la adresa la care este înregistrată cu domiciliul.
• (4) În situaţia prevăzută la alin.(1) lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pe baza documentului prevăzut la alin. (3), actualizează în R.N.E.P. informațiile privind domiciliul, prin înregistrarea acestuia ca dată de istoric.
• (5) Atunci când, din verificările efectuate în R.N.E.P. instituțiile publice constată situația prevăzută la alin.(1), îndrumă persoana în cauză să se adreseze serviciului public comunitar de evidență a persoanelor competent, în vederea obținerii unui nou act de identitate.
• (6) Sesizarea serviciului public comunitar de evidență a persoanelor pentru inițierea demersurilor necesare desfășurării activităților prevăzute la alin.(3) și (4) poate fi făcută din oficiu, de către poliție ori de către proprietarul imobilului sau orice altă persoană interesată”.

De asemenea, proiectul interzice înscrierea la aceeași adresă a mai mult de zece persoane, dacă acestea nu sunt rude.

Proiectul mai prevede:

• Din declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, trebuie să rezulte consimţământul acestuia, numărul de persoane care locuiesc la adresă, precum şi faptul că solicitantul locuieşte la adresa declarată.
• Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului trebuie însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care este specificată existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte la adresa declarată.

USR a atras atenția că, dacă Guvernul va adopta modificările propuse, milioane de români vor fi afectați – „vor rămâne fără acte de identitate, deci fără drepturi”.

„Stai în chirie și proprietarul nu vrea să declare, ai rămas fără buletin. Muncești afară, dar ai domiciliul oficial în țară, rămâi fără buletin. Ai domiciliu în oraș ca să-ți dai copilul la o școală mai bună, dar locuiești într-un sat fără școală, ai rămas fără buletin. Ai venituri mici, stai într-o locuință comună cu alte persoane, în gazdă, sau ești o persoană fără adăpost, nu vei avea niciodată buletin”, a afirmat Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR.

• Consultă aici integral proiectul de lege

Ministerul de Interne: Prevederea privind anularea cărții de identitate va fi revizuită. Procedura este vizată să dureze cel puţin 60 de zile

Ministerul de Interne a organizat, marţi, o dezbatere publică pe marginea proiectului de lege, conform Agerpres.

Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Cătălin Giulescu, a precizat că va fi revizuit articolul din proiect care prevedea posibilitatea anulării actului de identitate, după ce mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile care au participat la dezbatere au semnalat nereguli în legătură cu acest text:

• „Este cazul să revenim asupra unei menţiuni din proiect, în ceea ce priveşte anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intenţia – vorbim de anularea menţiunii de domiciliu.
• Această menţiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul naţional de evidenţă e persoanelor. Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat – în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist”.

El a susținut că procedura va presupune o notificare a cetăţeanului, o solicitare de a lua legătura cu autoritatea publică, o notificare cu privire la procedura care urmează să fie iniţiată.

• „Această procedură este vizată să dureze cel puţin 60 de zile, astfel încât cetăţeanul care este plecat pentru o perioadă scurtă în străinătate să aibă timp să ia la cunoştinţă faptul că este posibil să fie iniţiată o procedură de anulare a domiciliului în ceea ce-l priveşte”, a susținut Giulescu, care a adăugat că „nimeni nu îşi propune o evaluare a tuturor menţiunilor de adrese din România”.

Participanţii la dezbatere au reclamat că explicaţiile directorului DEPABD sunt în contradicţie chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect:

• „În situaţia în care menţiunea privind stabilirea domiciliului îşi încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate şi efectuează menţiunea corespunzătoare în RNEP cu privire la încetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar în situaţia în care menţiunea privind stabilirea reşedinţei îşi încetează valabilitatea, se efectuează doar menţiunea corespunzătoare în RNEP”.

Potrivit prezentării făcute de Cătălin Giulescu, proiectul de ordonanţă îşi propune: eliminarea diferenţelor de reglementare între legislaţia internă şi dispoziţiile regulamentului Uniunii Europene 1157/2019, în special în partea de termene de valabilitate a actelor de identitate eliberate cetăţenilor români şi simplificări ale procedurilor existente, în special în ceea ce priveşte documentele pe care trebuie să le prezinte cetăţeanul în situaţia în care merge la Serviciul Public Comunitar pentru preschimbarea documentului de identitate, în contextul în care o mare parte a documentelor prevăzute de lege urmează să fie preluate din sisteme informatice.

• „În a doua parte a acestui an va deveni operaţional sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă şi avem în vedere simplificarea procedurilor, astfel încât cetăţeanul să nu mai fie obligat să prezinte certificatele de stare civilă, acestea urmând a fi generate de noul sistem informatic.
• Pe de altă parte, avem în vedere o interconectare cu registrul de carte funciară, astfel încât dovada adresei de domiciliu sau de reşedinţă să fie preluată în sistem electronic, plus o serie de simplificări”, a spus Cătălin Giulescu.

În România există aproximativ 100 de adrese unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni

El a menţionat că aceste simplificări vizează punerea în circulaţie în a doua parte a acestui an a cărţii de identitate electronice la nivel naţional.

• „Nimeni nu-şi propune o evaluare a tuturor menţiunilor din România. Totuşi, în România există aproximativ 100 de adrese la nivel naţional unde figurează mai mult de 1.000 de cetăţeni. La acele adrese, unde sunt nişte imobile la 50-70 metri pătraţi, figurează mai mult de 1.000 de persoane ca având domiciliul”, a mai declarat Giulescu.

El a precizat că va fi vorba de radierea privind menţiunea domiciliului, nu anularea cărţii de identitate, care este o altă procedură faţă de care este abilitată doar instanţa de judecată.

• „Pe de altă parte, proiectul presupune o anumită intervenţie solicitată prin multiple petiţii de către cetăţeni, de regulă în momentul în care se realizează transferul de proprietate între foşti proprietari şi actuali proprietari. Foştii proprietari rămân să aibă domiciliul la adresă, urmând să preia pentru aceştia şi taxele pe care autorităţi locale le calculează numărul de persoane care figurează cu domiciliul la acea adresă (…)
• Intervenţia legislativă îşi propune să corecteze anumite situaţii, nimic mai mult, nu se va realiza niciun fel de evaluare a modului în care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la adresă, deoarece domiciliul nu este singurul element analizat în ceea ce priveşte stabilirea corectitudinii domiciliului. Adică domiciliul nu trebuie să reprezinte în mod obligatoriu locul unde o persoană locuieşte”, a afirmat directorul DEPABD.