TIMELINE Calendarul adoptarii legilor justitiei. Proiectul de lege ar putea trece miercuri de comisia speciala. Cand vor fi votate in Parlament

Proiectul de lege asumat de PSD cu cele trei legi esentiale din justitie (statutul magistratilor, legea de functionare a CSM si legea de organizare judiciara) ar urma sa treaca in aceasta saptamana de Comisia Speciala din Parlament, au declarat pentru HotNews.ro mai multe surse politice. Urmeaza ca in alte zece zile sa fie votate in plenul celor doua camere, desi au primit aviz negativ de la CSM iar asociatiile magistratilor au cerut retragerea lor. Deputatul PSD Florin Iordache, presedintele comisiei speciale, a confirmat pentru HotNews.ro ca legile justitiei vor intra miercuri in comisia speciala, precizand ca “poate joi sau vineri sunt gata”.

• Pe langa legile jusitiei, saptamana viitoare ar urma sa iasa din dezbaterile Comisiei speciale si amendamtele de modificare a Codului Penal si Codului de Procedura Penala.

Accelerarea adoptarii legilor justitiei ar fi fost decisa dupa intalnirea liderilor PSD de la Baile Herculane, cand s-a adoptat si rezolutia impotriva “statului paralel”.

Potrivit unor surse parlamentare consultate de HotNews.ro, procedura in cazul legilor justitiei este simplificata, astfel ca nu vor mai ajunge si in comisiile juridice. Cele trei legi care rezulta din comisia speciala merge mai intai la Camera Deputatilor, unde vor ramane 5 zile pentru cei interesati sa faca amendamente. Apoi, amendamentele intra inapoi in comisia speciala, sunt discutate si votate. Urmeaza un raport dat in aceasta Comisie si apoi un vot in plenul Camerei Deputatilor.

Procedura se repeta la Senat, care va da votul final in plen. Altfel spus, in maxim zece zile de la iesirea legilor justitiei din Comisia Speciala ele ar putea fi votate in Parlarlament, ceea ce inseamna ca in prima jumatate a lunii decembrie vor ajunge la promulgare.

Potrivit Constitutiei, presedintele se pronunta asupra lor in maxim 20 de zile iar daca nu este de acord cu forma adoptata le poate trimite inapoi la Parlament o singura data. Parlamentul nu e obligat sa tina seama de observatiile presedintelui iar dupa ce le voteaza din nou, seful statului este obligat sa le promulge.

Presedintele si opozitia mai au, teoretic, o cale de atac: sesizarea la Curtea Constitutionala.

Una din cele mai importante modificari la legile justitiei (statutul magistratului) vizeaza schimbarea procedurii de numire a procurorilor sefi. Initial, ministrul justitiei, Tudorel Toader, a anuntat un proiect de lege care prevederea exluderea totala a sefului statului din procedura de numire a procurorilor sefi.

In proiectul de lege asumat de PSD si depus in Parlament, presedintele isi pastreaza prerogativa numirii procurorilor sefi, dar pierde din atributii in ce priveste revocarea. In legislatia actuala, revocarea revenea presedintelui, la propunerea Ministrului Justitiei. Potrivit propunerilor de modificare a legilor justitiei, revocarea sefilor parchetelor se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, Sectia pentru Procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea Ministrului Justitiei.

Oamputare a prerogativelor presedintelui este prevazuta la procedura de numire a conducerii Curtii Supreme. Articolul 53 din legea in vigoare arata ca presedintele Romaniei nu poate refuza propunerile de la CSM decat motivat, dar fara a exista o limita a numarului de refuzuri. Propunerea actuala limiteaza numarul de refuzuri la unul singur.

Raportul MCV dat publicitatii miercuri, 15 noiembrie, recomanda Romaniei sa astepte avizul Comisiei de la Venetia inainte de a schimba procedura de numire a procurorilor sefi. “Ramane ca recomandare ca Romania sa ceara avizul Comisiei de la Venetia. Indeplinirea acestei recomandari este menite sa asigure garantii in ce priveste transparenta, independenta si sistemul de checks and ballances, chiar daca decizia finala urmeaza sa fie luata la nivel politic”, se arata in raportul MCV.

Pe 25 octombrie, Liviu Dragnea declara ca legile justitiei vor fi adoptate in aceasta sesiune parlamentara, cu sau fara avizul Comisiei de la Venetia.

Președintele Comisiei parlamentare speciale privind domeniul justiției, Florin Iordache, a anunțat, miercurea trecuta, că in cursul acestei saptamani va fi depus si proiectul de lege care să reglementeze situația Inspecției Judiciare, menționând că această instituție, aflată în coordonarea CSM, nu este „funcțională”.

Scoaterea inspectiei judiciare de sub CSM a fost alt motiv de nemultumire din partea magistratilor.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a cerut, saptamana trecut, dupa Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, abandonarea imediata a proiectelor succesive de modificare a „legilor justitiei”, promovate cu ignorarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii si a pozitiei ferme a corpului magistratilor.

In opinia celor de la Formului Judecatorilor, nu este suficienta nici inregistrarea unei initiative legislative pe rolul uneia dintre Camerele Parlamentului, pentru ca apoi sa fie transformata integral prin intermediul unor amendamente depuse de diversi titulari ai acestui drept sau de „invitati” selectati discretionar si nereprezentativ dintre magistrati de presedintele Comisiei speciale.

In consecinta, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania apreciaza ca „solutia transparenta si care respecta principiul dialogului interinstitutional si al colaborarii loiale intre autoritatile statului este abandonarea initiativei actuale (profund viciate prin prisma lacunelor, a necorelarilor si a potentialului major de afectare a independentei justitiei) si reluarea procedurii de elaborare a unui proiect solid, in cadrul Ministerului Justitiei, asa cum fusese de la bun inceput asumat”.

Pe langa legile justitiei, in Comisia Speciala din Paralment se dezbat si amendamentele aduse Codului Penal si Codului de Procedura Penala pentru punerea in acord a legilor penale cu deciziile Curtii Constitutionale. Aici, cea mai dezbatuta este modificarea infractiunii de abuz in serviciu si introducerea unui prag valoric sub care fapta nu este considerata infractiune. Introducerea unui prag ar echivala cu o dezincriminare partiala.

Si amendamentele la Codul Penal si de Procedura Penala ar urma sa iasa din Comisia Speciala in cursul saptamanii viitoare. Urmeaza apoi procedura de adoptare simplificata, fara a mai trece prin comisiile juridice, ci direct in plenul celor doua Camere, cu diferenta ca fata de procedura de adoptare a legilor justitiei se schimba ordinea, prima camera in care se vor vota amendamentele la Coduri urmand sa fie Senatul si apoi in Camera Deputatilor.

Nota: Datele prezentate in aceasta cronologie sunt calculate in functie de termenele legale prezentate in articol.