Sari direct la conținut

Tinerii s-au prezentat la urne sensibil mai mulți decât la alegerile trecute. România are a doua cea mai mare rată a șomajului în rândurile lor, de peste 26%

HotNews.ro
Tinerii s-au prezentat la urne sensibil mai mulți decât la alegerile trecute. România are a doua cea mai mare rată a șomajului în rândurile lor, de peste 26%

După Spania, România are cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor- peste 26%, potrivit datelor Eurostat și ale Institutului Național de Statistică.

În România, rata șomajului este de 5,4%, dar cea în rândul tinerilor este de aproape 5 ori mai mare. Poate că asta este una din explicațiile reașezării opțiunilor electorale ale tineretului din România.

La primul tur al alegerilor prezidențiale, prezența la urne a tinerilor de 18-25 de ani a fost sensibil mai mare decât la prezidențialele anterioare. De asemenea, prezența tinerilor de sub 25 de ani la alegerile parlamentare de duminică a fost consistent mai ridicată decât la scrutinul parlamentar din 2020.

Care sunt explicațiile

„Reține în continuare atenția nivelul ridicat al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani)”, avertizează INS în comunicatul transmis luni, privitor la rata șomajului.

Sigur, există și argumentele tehnice ale șomajului ridicat la grupa de vârstă 18-25 de ani: de la nepotrivirea între competențele pe care școala ți le oferă și ceea ce cere angajatorul, la condiții economice (recesiunile economice din timpul crizei financiare și a pandemiei de COVID-19) care au afectat în mod disproporționat ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Tranziția de la educație la piața muncii este adesea plină de provocări, ceea ce duce la rate mai mari ale șomajului în rândul adulților tineri în comparație cu grupele de vârstă mai înaintate.

Printre alte cauze ale șomajului mare în rândul tinerilor putem plasa și salariile mici oferite. Potrivit unui sondaj realizat de cea mai mare platformă de recrutare online, eJobs, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani consideră că salariul corect pentru ei ar trebui să fie între 3.000 și 7.000 de lei (600-1.400 de euro). Pentru aproape 9 din 10 tineri, banii sunt însă al doilea lucru important în carieră. Primul  este legat de posibilitatea de a lucra de acasă sau în cel mai rău caz hibrid cu posibilitatea de a decide câte zile să vină la birou. „Tinerii nu sunt foarte atașați de profilul companiilor și nu acordă prea multă importanță dacă angajatorul este un start-up sau o multinațională”, explică Raluca Dumitra, șefa de marketing pentru eJobs.

Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE, potrivit Eurostat. „Proporția celor care părăsesc timpuriu de la educație și formare în UE în 2023 a variat de la 2,0 % în Croația, la 16,6 % în România”, arată biroul de Statistică al UE.

România are cea mai mare pondere din UE a tinerilor (de 15-29 de ani) care nu vor să muncească

De asemenea, mai arată Eurostat, numărul de tineri care se află simultan în învățământ și pe piața muncii variază între statele membre ale UE: cel mai mic număr este în România, în timp ce cel mai mare în Țările de Jos.

România are cea mai mare pondere a tinerilor (de 15-29 de ani) care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană. Vestea și mai proastă este că în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat.

Tinerii români par să fie de acord cu Kim Kardashian, care spunea că „nimeni nu mai vrea să lucreze în zilele noastre”. Semnele vin de peste tot: dacă te uiți pe grupuri ca subreddit r/antiwork (care are în prezent peste două milioane de membri) sau pe grupurile specializate de pe Discord, vei avea confirmarea acestui lucru.

Sute de mii de români și-au părăsit locurile de muncă în 2021, ca parte a „Marii Demisioneli”. Până acum, s-au scris multe despre moartea culturii girlboss și sfârșitul ambiției . În plus, o nouă cercetare de la City & Guilds a descoperit că unul din zece tineri britanici care nu au intrat pe piața muncii nici n-au de gând s-o facă.

Rata NEET la femeile românce este de aproape 28%, iar la bărbați e de circa 13,8%, potrivit datelor Eurostat.

Cum s-a schimbat atitudinea față de muncă și față de învățătură

„Haideți să vedem de ce a crescut numărul celor care nu învață sau care nu vor să învețe în ultimii 150 de ani. Că n-a fost tot timpul așa”, explică într-o discuție cu HotNews.ro economistul șef al BNR, Valentin Lazea, cu ocazia unei discuții pe marginea noii sale cărți: „O istorie morală a politicilor monetare și fiscale”.

În prima perioadă, cea burgheză, spune Valentin Lazea, în afară de burghezia care a avansat prin merite proprii sau meritocratic, persistau anumite elemente din traiul aristocratic, adică a privilegiului moștenit fără niciun merit.

Ei, în perioada respectivă avea sens pentru un tânăr rațional să se căsătorească cu o tânără bogată dintr-o familie bogată pentru că ar fi câștigat mai mulți bani de pe urma acelei căsătorii mai mult decât dintr-o viață de muncă făcând o meserie oarecare, explică economistul șef al BNR.

Apoi a venit Primul Război Mondial, care a distrus toate marile averi, nivelează sau elimină aristocrația și în momentul acela totul se resetează. Din momentul acela, munca devine creatoare de bogăție și de valoare și oamenii știu că pornesc toți de pe picior de egalitate. Și doar cel care va munci mai mult va ajunge mai departe. Ceea ce a crescut în primul rând rolul învățăturii.

„Pentru că nimeni nu voia să muncească în fabrici, uzine sau în mine. Așa că lumea a început să pună mâna pe carte și să învețe, astfel încât într-adevăr, între 1905 și 1990, IQ-ul a crescut pe tot globul.

După care vine perioada de acum consumeristă, când să tipăresc bani în neștire, când poți să câștigi bani pur și simplu aplecându-te pe stradă sau îmbrăcând niște haine și arătându-le la niște puștoaice”, spune Lazea

Contractul social al României se află sub tensiune din cauza sentimentului de sărăcie, arată și Banca Mondială

Contractul social al României se află sub tensiune din cauza sentimentului tot mai acut de sărăcie, arată și o analiză a Băncii Mondiale.

În timp ce sentimentul anti-muncă este în creștere, a trăi fără să ai un loc de muncă este practic imposibil dacă nu ai părinți foarte bogați. „A avea un loc de muncă nu înseamnă nici o plasă financiară de siguranță și ești sclavul celui pentru care muncești. Mai bine îmi vând plasma și trăiesc liber”, este unul din mesajele de pe grupurile de tineri de pe Reddit.

Cum va arăta viitorul? Răspunsul stă în mâinile generației tinere de acum, care va fi la conducere în 10-15-20 de ani. (FOTO: Dreamstime.com)

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
INTERVIURILE HotNews.ro