Titluri din Gazeta de Maramures
–––
Reprezentantul GAZETEI a fost invitat la Conferinta de studii Apalachiene din SUA!
Invitati in SUA, la una dintre cele mai importante conferinte pe teme sociale din lume, vom prezenta Maramuresul asa cum este el: cu bune, cu rele, dar extrem de frumos atunci cand nu este ucis cu indiferenta.
Jurnalistul GAZETEI de Maramures, Teofil Ivanciuc, a fost invitat in SUA la Conferinta de studii Apalachiene pentru a prezenta situatia defrisarilor ilegale de arbori din zona noastra.
Invitatia la una dintre cele mai prestigioase conferinte pe teme sociale din intreaga lume ne onoreaza si vine sa confirme faptul ca valoarea cuvantului scris in publicatia noastra este luata in considerare si de expertii de dincolo de Ocean.
Conferinta de studii Apalachiene se desfasoara anual, incepand din anul 1977, sub egida Universitatii Marshall si a ajuns la a 28-a editie. Anul acesta, in perioada 18-20 martie, a fost desemnata ca gazda Universitatea Radford din statul Virginia (SUA).
Printre participantii care si-au confirmat deja prezenta se regasesc peste 450 de conferentiari de la 50 de universitati si institutii stiitifice din SUA si Canada, ziaristi importanti din media americana, reprezentanti ai NASA, Smithsonian National Museum, Ohio University, Oak Ridge National Laboratory etc.
Maramuresul real
Invitatia la simpozion a parvenit prin intemediul Dalton State College (ai carui cercetatori intentioneaza sa scrie o carte despre Carpatii maramureseni!), ziaristul GAZETEI fiind membrul unui grup de lucru care reuneste reprezentanti din Anglia, SUA, Suedia si Romania care studiaza pastrarea habitatului natural, conservarea traditiilor si disparitia unor specii ca tisa, zambrul, laricea, jneapanul, ulmul si castanul dulce.
In prima zi a conferintei (vineri, 18 martie), in cadrul seminarului More Appalachian than Appalachia – the Carpathians of Romania, la care vor conferentia David Kimbrough (profesor asociat la Universitatea din Cluj), Donald Davis (Dalton State College), Laraia McLaughlin (Santa Monica College), Teofil Ivanciuc va prezenta tema Taieri ilegale in muntii Rodnei, dupa care va urma o prezentare a ofertei turistice a Tarii Maramuresului si o conferinta de presa.
Sunt argumentele noastre pentru a sustine ca prin prezentarea realitatii (cu bune si rele) vom aduce servicii Maramuresului iubit.
Inainte de imbarcarea in avion, Teofil a povestit ca in „pelegrinajele” sale in afara tarii a observat ca: „ai nostri conationali, atunci cand se afla in strainatate, obisnuiesc sa mearga tot la romani, in diaspora, la emigrantii politici sau economici, si nu in mijlocul natiunilor respective. Pare ca s-ar atine pe la periferia societatii occidentale.
Motivul poate fi ca, de multe ori, nu vorbesc limbi straine, dar si pentru ca par a se teme de ceilalti. Se tem sa nu se faca de ras, se simt stingheri. Cred ca acest fapt nu ne aduce decat dezavantaje: posibilitatea formarii relatiilor culturale (sau, daca vreti, administrative sau economice) este iremediabil pierduta.
Apoi, prin intermediul romanilor de dincolo nu poti intelege deplin cum anume traiesc si gandesc, de fapt, strainii, pentru a reusi realizarea unui schimb cultural eficient. E drept, mai exista o varianta mai pacatoasa in care romanii se apropie de occidentali manati de gandul sa le traga teapa.
Acestea sunt motivele pentru care am decis sa nu beneficiez de ospitalitatea romanilor americani, desi as putea (bineinteles, nu doresc ca aceasta teorie sa fie generalizata, existand situatii in care concetatenii nostri se comporta ireprosabil, aducand cinste tarii).”
Teofil Ivanciuc va duce in America numele Maramuresului (cu tot ceea ce presupune acesta) si a promis sa se reintoarca cu informatii luate de la sursa, „prima mana”, posibil folositoare celor care vor dori sa le primeasca. Pentru ca acesta este beneficiul (poate singurul) globalizarii, de care, fie ca ne place, fie ca nu, nu avem cum sa ne ferim.
Ce se va dezbate?
La Conferinta de studii Apalachiene, pe parcursul celor trei zile de dezbateri vor fi prezentate teme extrem de interesante, dintre care o parte ar putea fi valabile si in Maramures:
–––
Imparteala lui Man
Liderul democratilor maramureseni, Mircea Man, este convins ca are dreptate cand afirma ca in judet este nevoie de schimbari radicale la serviciile descentralizate. Aceste „epurari” au devenit obsesii democrate pentru liderul PD. Gurile rele afirma ca asa se platesc datoriile. Asa o fi!
Mircea Man, liderul PD Maramures, spune ca filiala pe care o conduce a obtinut, in urma negocierilor cu reprezentantii liberali, cei ai PUR si ai UDMR, Directia Finantelor Publice (nominalizat Teodor Luputiu) si Inspectoratul Teritorial de Munca (Delia Tarlea). Democratii mai au Biroul Vamal Sighet si una din „durerile” sale: Compania REMIN.
„Pentru Compania Remin, o spun cu toata certitudinea, directorul va fi pus de PD. Cerem imperativ schimbarea actualei conduceri si numirea unui director din interiorul REMIN”, a spus Man, care l-a nominalizat drept director al REMIN pe Vasile Pintea, sef la mina Razoare (o mina minuscula, cu 76 de angajati). „Este director de 10 ani.
Sigur, sunt voci ca are un defect: nu este implicat in Cooperativa (in mafia din minerit). Pare un pic moale, pentru ca nu a iesit in evidenta cu lucruri negative. Il asiguram de sprijinul nostru, cu conditia sa faca ce trebuie la Remin, daca nu, vom veni cu alte propuneri”, a spus Man.
O alta obsesie este DISTRIGAZ, societate unde democratii sunt convinsi, prin vocea lui Man, ca vor schimba directorul. „Pentru aceasta functie ii vom propunere ministrului Seres pe Traian Magurean, indiferent de ce se spune, si cum se bat unii in piept ca DISTRIGAZ este privatizat. Eu va spun ca nemtii au doar 30% din societate.
Cata vreme 70% din actiuni le are Statul, conducerea sucursalelor va fi facuta de minister. Raman consecvent. Sefii serviciilor descentralizate care sunt implicati in activitati politice PSD vor fi schimbati. La DISTRIGAZ este foarte clara pozitia celor de acolo”, a declamat Man.
UDMR, cere mereu
Liderul democrat a criticat voalat atitudinea liderilor judeteni din coalitia de la Putere. „Eu tot timpul am iesit in fata si sunt responsabil de ce fac. Imi pare rau ca unii colegi considera si ies pe post (de televiziune, probabil, n.red.) spunand ca trebuie sa analizam, sa ne mai gandim, in timp ce populatia ne judeca pentru ca nu am facut nimic”, crede liderul PD.
Man a mai precizat ca democratii au mai „primit” conducerea Agentiei pentru Mediu. Pe de alta parte, Man a spus ca Directia Silvica va fi in ograda liberalilor, desi se fac presiuni sa fie „preluata” de UDMR. Din acest motiv, a explicat Man, negocierile intre cele patru filiale de partid au intrat in impas. „PNL trebuie sa aiba 3-4 servicii descentralizate importante.
Ei mai au CAS, Directia Sanitara si Directia Agricola. Le-am cerut colegilor din UDMR sa se gandeasca ce inseamna sa ai prefect de Maramures. Speram sa deblocam negocierile”, a incheiat Man o pledoarie pentru modul in care vor fi schimbati directorii institutiilor descentralizate.
Gazeta de Maramures, Nicolae TEREMTUS, 16 mar 2005
–––
Dupa opt ani, cazul Covaci-Repede a ajuns la CEDO: Avort-mortal cu A.N.
In 1997, o tanara de 18 ani a fost internata la Spitalul Judetean cu un inceput de avort. Dupa patru zile, fata a decedat. Din declaratiile mamei sale, autorul avortului este doctorul Dan Repede. Instanta a gasit ca vinovati sunt ginecologii spitalului care au preluat cazul, iar Repede a scapat basma curata. S-a stabilit un grad de culpa in sarcina unui… autor necunoscut!
Cazul Crina Covaci (decedata in 1997 in urma unor probleme de sarcina) s-a soldat cu cercetarea penala a unor doctori ginecologi ai Spitalului Judetean. Ilustrat la vremea respectiva in presa baimareana, cazul este inca unul in care, dupa aproape opt ani, se galopeaza dupa aflarea adevarului.
Desi implicarea doctorului ginecolog Dan Repede era evidenta, numele sau aparand in toate dosarele Parchetului si instantelor de judecata, acesta a scapat basma curata (se spune ca datorita influentei, numele sau a fost trecut „in umbra”).
Cazul a ajuns la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Viorica Breban (medicul la care fusese internata Covaci) nefiind de acord cu sentinta instantelor romanesti.
Persoane din sistemul de Sanatate sustin ca Dan Repede era recunoscut ca fiind un ginecolog „de abordat in cazul in care vrei un avort rapid”. Pentru ca „de unde nu este foc nu iese fum”, va vom prezenta cazul asa cum a fost relatat de partile implicate: mama victimei, ginecologii acuzati si doctorul Repede.
Avort „operat”… Repede
In 1997, Crina Covaci, o fata care provenea dintr-o familie modesta, a plecat in strainatate. A ramas insarcinata, dar familia nu a fost de acord sa mentina sarcina. Revenita in tara, tanara a fost dusa de Maria Covaci, mama ei, la un examen ginecologic in urma caruia s-a constatat ca sarcina are 20 de saptamani.
Eugenia Teodorescu, secretara la sectia Internari a Spitalului Judetean, i-a recomandat mamei consultarea unui medic specialist, nominalizandu-l pe Dan Repede, care la acea data isi desfasura activitatea intr-un cabinet al Spitalului din Baia Sprie. „In 14 aprilie am ajuns la Spitalul din Baia Sprie. Personalul sanitar a parasit cabinetul si doctorul Repede a consultat-o pe Crina.
Am vazut ca a luat o foarfeca si mi-a spus ca i-a taiat fiicei mele 10 cm din membrane. Am vazut ca a folosit trusa medicala. I-am dat 100.000 lei, dupa care mi-a sugerat sa ne prezentam imediat la Spitalul Judetean, internarea fetei fiind obligatorie. Ne-a sugerat sa spunem ca ruperea membranelor s-a datorat unui efort fizic (aranjatul mobilei)”, declara mama fetei.
Apoi, Crina a fost consultata de medicul de garda, care a constatat ruperea membranelor si a internat-o. „In 15 aprilie, doctorul Repede a fost medic de garda la Spitalul Judetean si a cautat-o pe Crina in salon, spunandu-i sa nu zica nimanui ce s-a intamplat, amenintand-o ca, in caz contrar, ii va administra o injectie mortala sau ii va baga familia in puscarie”, mai declara Maria Covaci.
In zilele care au urmat, starea de sanatate a fetei s-a agravat si, cu toate ca Vorica Breban, medicul la care Crina Covaci fusese internata, a intervenit, dupa patru zile fata a decedat. Maria Covaci a depus denunt penal impotriva doctorilor implicati: Dan Repede, Viorica Breban si sotul acesteia, Dorel Breban, seful sectiei unde fusese internata fata.
A urmat o serie de expertize medico-legale, sesizarea Colegiului Medicilor, si un scandal imens care a cuprins intreaga miscare medicala maramureseana. Cei trei medici s-au ales cu dosare penale.
Corbii si CEDO
In tot acest timp, desi implicarea doctorului Repede nu poate fi pusa la indoiala, numele sau a fost, treptat, inlaturat din schema. Explicatia mamei victimei pare convingatoare: „dupa moartea Crinei, m-am reintalnit cu Eugenia Teodorescu care mi-a spus sa nu mentionez nimanui numele doctorului Repede, pentru ca niciodata corb la corb nu-si scoate ochiul si ca ma vor baga la puscarie.
Mi-a zis ca nimeni in acest oras nu-i va condamna pe cei vinovati, pentru ca toti sunt prieteni si sunt atat de influenti, incat nimeni nu-i va trage vreodata la raspundere.”
Acest lucru a fost valabil pentru Repede.
In schimb, sotii Breban au fost gasiti vinovati, desi din analiza de specialitate a Colegiului Medicilor a reiesit ca acestia nu sunt in culpa medicala. In sentinta din 2003, Judecatoria Baia Mare ii gaseste vinovati pe cei doi soti.
Partea tragi-comica este ca numele lui Repede apare chiar in continutul sentintei, mentionat in repetate randuri, dar vinovat este un … necunoscut (!).
Se spune ca a fost vorba despre „un avort ilegal, care s-a transformat, prin atitudinea nedibace (?) a inculpatilor, intr-un soc toxico-septic, prin lipsa terapiei corespunzatoare, iar intre cauze exista o legatura indisolubila, ambele concurand in egala masura la decesul victimei”.
Instanta a retinut o culpa de 50% in sarcina unui autor necunoscut ce a provocat avortul, restul punandu-l pe seama sotilor Breban, in proportii egale (25%).
Pare greu credibil ca un „autor necunoscut” sa provoace un avort ilegal (sarcina era mai mare de 14 saptamani, cat prevede Codul Penal), iar Politia si Parchetul sa nu se autosesizeze? Iata, este posibil. Mai mult, avand indicii ca Repede ar fi autorul, instanta il ignora.
In final, Viorica Breban a fost condamnata la pedeapsa inchisorii de 1 an si 6 luni, cu suspendare; Dorel Breban intre timp decedase si i s-au stabilit daune morale de 200 milioane lei si 100 milioane lei despagubiri materiale, suportate de mostenitorii sai. In acelasi timp, Spitalul Judetean trebuie sa suporte partea sa, in solidar, din aceasta suma.
In timpul procesului, Repede a declarat ca nu i-a intrerupt cursul sarcinii: „afirmatiile lui Crina Covaci nu corespund realitatii si sunt opera imaginatiei sale. Nici macar nu am trusa medicala in cabinetul din Baia Sprie”.
Astazi, contactat telefonic, Repede s-a ferit sa mai faca alte comentarii: „am fost tarat in povestea asta si Parchetul m-a anchetat timp de patru ani. Toate acuzatiile s-au dovedit neintemeiate.”
Nici Viorica Breban nu a fost dornica sa comenteze situatia, avand in vedere pierderea sotului si starea de soc in care se afla: „niciodata nu am inteles cum a fost judecat cazul. Nici altii, din justitie, nu au inteles. La rejudecare, procurorul a avut o atitudine vadit partinitoare. Nu mai vreau sa imi aduc aminte prin ce am trecut.
Acum cazul este la Strasbourg si am primit confirmarea ca a fost acceptat”, a spus Breban.
La opt ani, producerea unui „avort-mortal cu autor necunoscut” starneste semne de intrebare. Din pacate, verdictul CEDO, indiferent care ar fi acesta, nu o mai poate ajuta pe Crina Covaci, vinovata de… De ce anume, nu am reusit sa aflam, in schimb, ea e cea care a platit cel mai mare pret: viata.
Gazeta de Maramures, Ciprian DRAGOS, 16 mar 2005
––
Proiectul unui monument al eroilor trezeste pasiuni nationaliste
La ultima sedinta a Consiliului Local Baia Mare (CL) a fost aprobat un proiect de hotarare privind participarea CL si a Primariei in calitate de coorganizator la manifestarea organizata cu prilejul comemorarii a 60 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial, organizata de Asociatia Judeteana a Veteranilor de Razboi.
Contributia CL consta in alocarea sumei de 300 de milioane lei, reprezentand 25% din valoarea necesara realizarii unui monument inchinat eroilor cazuti in primul razboi mondial.
Ideea realizarii in Baia Mare a unui monument inchinat eroilor cazuti in primul razboi mondial a reprezentat un veritabil mar al discordiei, consilierii UDMR votand impotriva proiectului, atat in cadrul Comisiei de cultura a Consiliului Local (CL), cat si in plenul sedintei.
Atitudinea consilierilor maghiari pare greu de inteles, cunoscut fiind faptul ca pana la acea data, Maramuresul nu a prea cunoscut dezbateri in contradictoriu pe probleme interetnice. Si totusi…
Marul discordiei
Pentru a cinsti memoria romanilor cazuti in primul razboi mondial, veteranii maramureseni au luat initiativa realizarii unui monument comemorativ (idee generoasa, cu atat mai mult cu cat in Baia Mare nu exista un astfel de monument).
Veteranii au depus dosarul cu toate actele necesare realizarii monumentului, inclusiv lista cu cei 65 de eroi baimareni cazuti in luptele date in primul razboi mondial, la toate comisiile Consiliului Local care trebuie sa-si dea avizul.
La comisia de cultura a avut loc primul scurt-circuit, generat de Simori Alexandru, consilier UDMR, un obisnuit al veto-urilor atunci cand este vorba de vreun proiect care-i vizeaza doar pe romani, uitand ca UDMR-ul isi permite sa amplaseze pe teritoriul Romaniei grupuri statuare ce reprezinta doar generali maghiari, unii dintre acestia cunoscuti pentru atrocitatile comise pe teritoriul Transilvaniei.
Cu toata impotrivirea udemerista, proiectul a trecut de comisie si a ajuns in plenul sedintei de CL. Dupa ce a fost citit, au reinceput polemicile intre consilierii romani si cei maghiari. Consilierii UDMR au cerut ca listele cu cei 65 de eroi sa fie prezentate consilierilor pentru „ca nu cumva sa lipseasca cineva de pe lista”.
Mai mult, ei au sustinut ca nu au vazut aceste liste, de unde si ingrijorarea afisata in plenul sedintei.
Inutil sa mai spunem ca listele discordiei au fost depuse, vazute de membrii comisiilor care au avizat proiectul si, in ultima instanta, puteau fi consultate de oricine poate citi in limba romana, chiar si de consilierii UDMR.
Incredibila floare (Virag) maghiara
Varful bont de lance al nedumeririi maghiare in acest caz a fost consilierul Arpad Virag, care ne-a naucit cu o explicatie incredibila: „io atata am spus: ca in comisie nu s-o discutat numarul eroilor, cine sunt, nimeni n-o verificat si o trecut ca prin branza votul.
Suma este destul destul de mare si atuncia am zis ca pana… comisia sa vada si sa vizeze lista eroilor si sa fie toti eroi din Baia Mare, nu numai ce propune nu stiu cine.”
Virag s-a aratat ingrijorat si de modul in care vor fi amplasate cele doua tunuri dezafectate ce vor incadra monumentul: „sa se incadreze in normativele legale, unde se aseaza tunurile, cum se aseaza, pe ce postament, pentru siguranta, copiii vor fi acolo…”, cerand certificat de urbanism si certificat de constructie!
Situatia este hilara, daca ne gandim ca tunurile obtinute de veteranii de la Bucuresti sunt piese de muzeu, sunt dezafectate si sunt pentru copiii din Baia Mare un pericol la fel de mare ca si armele dinastiei arpadiene. „Deci, astea doua obiectii am avut”, si-a incheiat pledoaria floarea consilierilor udemeristi.
Ca sa inteleaga si Virag, facem o scurta descriere a monumentului: va fi mai multe placa de marmura la nivel de sol, pe care o sa fie scris toate 65 de nume de eroi. Intre placi va creste frumos iarba zold si mult virag frumos mirositoare. Tunurile, astea doua obiectii, va fi fixat bine si nu pericol la chici leani si la chici fiu.
Numirea unui prefect maghiar in Maramures n-ar trebui sa arunce ceata peste gandirea liderilor comunitatii maghiare. Poate e doar o impresie, dar tot mai des, liderii maghiari maramureseni intra in dispute inexistente inainte vreme.
Pana la urma, romanii raman populatia majoritara in Maramures si beneficiaza si ei de anumite drepturi. Inclusiv acela de a-si comemora eroii…
Gazeta de Maramures, Nicolae TEREMTUS, Ioan BOTIS, 16 mar 2005
INTERVIURILE HotNews.ro