Traficul de droguri, crima organizată și curioasa lor absență din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Dimensiunea pieței drogurilor ilicite din România – suma plătită de utilizatorii de droguri și veniturile către grupurile de crimă organizată – a fost estimată de Institutul Național de Statistică și de Fondul Monetar Internațional la aproximativ 153 de milioane de euro pe an, în 2013. Ținând cont de faptul că în timpul Strategiei Naționale Antidrog 2013-2020, consumul tuturor drogurilor a crescut, în medie, cu 70%, putem estima că în momentul actual piața drogurilor din România valorează cel puțin 260 de milioane de euro, anual.

Traficul de droguri este deci „o mare afacere” dominată de grupuri de crimă organizată care produc și furnizează droguri ilicite, pentru a satisface și a genera o cerere în creștere din partea utilizatorilor de droguri, toate acestea în timp ce subjugă autoritatea statului și domină comunitățile prin violență și frică. Conform experților și practicienilor internaționali, „traficul de droguri este considerat a fi sectorul cel mai profitabil al criminalității transnaționale și reprezintă cea mai mare amenințare din partea crimei organizate”.

Bazându-ne pe estimările aplicate altor state, România suferă costuri sociale și economice duble față de mărimea pieței ilegale: peste 500 de milioane de euro anual, dintre care costuri legate de infracționalitate, corupție, tratament, dar și încercările de aplicare a legii, preponderent împotriva consumatorilor. Luând, de asemenea, în considerare faptul că grupările infracționale utilizează banii din droguri pentru finanțarea traficului de ființe umane, organe, arme și, pe teritoriul altor state, chiar a terorismului sau războaielor, traficul de droguri este deci una dintre cele mai mari amenințări la adresa siguranței naționale.

Însă rădăcinile traficului de droguri nu se află nici în răufăcătorii „străini” care conspiră să asalteze România, nici în vreo „patologie” invizibilă care împinge oamenii spre droguri – ci în legi învechite, strategii slabe și intervenții eșuate: ele se regăsesc în politica românească de prohibiție a drogurilor în sine, axată în special pe persecutarea consumatorilor. Bazându-se în principal pe Legea 143/2000, veche de 23 ani, România a pornit într-o luptă împotriva consumatorilor de droguri, omițând combaterea reală a traficului de droguri.

Ultimul episod care perpetuează acest gen de abordare este anunțul președintelui Klaus Iohannis de introducere a consumului de droguri în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 12 octombrie, omițând orice menționare a traficului de droguri. Cu alte cuvinte, instituțiile-emblemă de forță ale țării, printre care șefii SRI și SIE, șeful Statului Major al Apărării, miniștrii Justiției și Internelor, ar trebui să se întrunească, aparent, pentru a continua vânătoarea consumatorilor.

Tocmai aceste abordări au determinat Comisia Globală pentru Politicile Publice în Domeniul Drogurilor să constate, în anul 2018, că „prohibiția a pus organizațiile criminale în controlul vastului comerț ilegal cu droguri […] [și] a îmbogățit și împuternicit crima organizată”.

În fond, în loc ca instituțiile din Consiliul Suprem de Apărare a Țării să lupte pentru atingerea pragului de 70% de interceptare a traficului (procentul estimat necesar pentru a scădea disponibilitatea drogurilor, România aflându-se momentan, estimativ, în jurul a 20%), se pare că ne îndreptăm către alte zeci de mii de dosare și sute de condamnări împotriva victimelor traficului de droguri: consumatorii.

Din 2018 până în prezent, 80% din totalul capturilor DIICOT sunt pentru cantități de substanțe mai mici de 5 grame, respectiv cantități mici și nesemnificative. Spre exemplu, în 2021, pentru capturarea a 2.793 de grame (2,7 kilograme) de canabis s-au efectuat 2.425 de operațiuni de capturare, însemnând o medie de puțin peste 1 gram capturat per operațiune. În 2022, pentru capturarea a 3.274 grame de canabis, s-au efectuat 2.616 capturi, însemnând 1 gram și un sfert pe fiecare operațiune. Irosirea resurselor forțelor de ordine și aparatului judiciar pe astfel de acțiuni este strigătoare la cer.

În tot acest timp, se estimează că circulă prin România zeci de tone de droguri, dintre care se interceptează doar câteva sute de kilograme pe an. Așa se face că grupările de criminalitate organizată controlează o piață neagră uriașă, nereglementată, incredibil de profitabilă, știind că toate instituțiile Statului sunt preocupate cu zeci de mii de dosare ale simplilor consumatori și că nu se va ajunge vreodată la adevărata problemă. În fond, deși România a fost avertizată de către Inițiativa Globală Împotriva Crimei Organizate Transfrontaliere asupra faptului că portul Constanța este un paradis al traficanților, nu am reușit să interceptam nici măcar un gram de droguri în acest port în ultimii doi ani. –

Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Traficul de droguri, crima organizată și curioasa lor absență din cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”