„Traficul de minori nu lovește doar familiile sărace. Am avut cazuri de copii cu părinți polițiști sau profesori”. Avertismentul unui specialist
Când auzim expresia „trafic de persoane”, cei mai mulți dintre noi ne imaginăm scene cu răpiri ca în filme și rețele infracționale care acționează în umbră, de dincolo de frontiere. În realitate, multe dintre cazurile care implică minori încep astăzi cu un mesaj primit pe telefon, o conversație pe Instagram sau în Roblox, o relație construită pas cu pas, în mediul online. În România, aproximativ jumătate dintre victimele traficului de persoane sunt copii și adolescenți. Proporția este semnificativ mai mare decât media europeană, unde minorii reprezintă aproximativ un sfert dintre victime. În ultimii ani, fenomenul s-a schimbat și odată cu mutarea unei mari părți din viața copiilor în mediul digital. Recrutarea lor nu mai începe în stradă sau prin intermediari. De multe ori, persoana care se apropie de copil face deja parte din cercul său de cunoștințe sau îl contactează pe platformele pe care acesta își petrece timpul zilnic.
De 13 ani, Asociația eLiberare lucrează cu victime ale traficului de persoane, profesori, consilieri școlari și părinți pentru a înțelege cum funcționează acest mecanism și, mai ales, cum poate fi prevenit. Asociația oferă asistență socială, psihologică și juridică victimelor, desfășoară programe educaționale în școli și formează anual mii de profesori pentru a recunoaște semnalele de alarmă. În paralel, este implicată în proiecte legislative care vizează protecția copiilor în mediul online și actualizarea legislației privind exploatarea minorilor.
Am discutat cu Loredana Urzică-Mirea, directoarea executivă a organizației, despre felul în care sunt recrutați copiii în 2026. Am aflat că traficanții nu caută doar victime din familii defavorizate economic sau social, că adolescenții sunt cel mai ușor de manipulat prin intermediari pe care ajung să-i considere prieteni și că, de multe ori, părinților le scapă anumite semnale de alarmă.
Totul Despre Mame: Ce numim, mai exact, „trafic” astăzi și în ce forme ajung copiii și adolescenții să fie exploatați în România?
Loredana Urzică-Mirea: Dincolo de termenii juridici, le explicăm oamenilor că traficul de persoane este „sclavia erei moderne”, o realitate în care unii indivizi profită financiar de pe urma controlului și exploatării altora. Legal, procesul presupune o succesiune clară: copiii sunt recrutați, transportați și aduși într-un loc cu scopul precis de a fi exploatați. Formele sunt diverse, de la exploatarea sexuală (cea mai răspândită în rândul fetelor), până la exploatarea online prin pornografie infantilă, care reprezintă în fapt tot o formă mascată de trafic. Băieții cad mai des victime în zona exploatării prin muncă și a cerșetoriei forțate, în timp ce la nivel european a fost inclusă recent și căsătoria forțată ca formă obligatorie de monitorizare. Un aspect juridic esențial este că, în cazul minorilor, conform Protocolului de la Palermo, nu este necesar să demonstrăm mijlocul de constrângere, amenințarea sau manipularea. Este suficient să dovedim acțiunea de recrutare sau transport și scopul obținerii unui beneficiu material de pe urma acelui copil.