Traian Braileanu: Teoreticianul fundamentarii metafizice a sociologiei

HotNews.ro continua serialul „Sfintii inchisorilor” cu o noua serie de articole dedicate unor personalitati mai putin cunoscute publicului, dar care au avut o atitudine de exceptie in temnitele comuniste.

Refuza catedra oferita de Universitatea din Viena pentru a veni in tara

Traian Braileanu se naste la 14 septembrie 1882 in comuna Balca, judetul Suceava, intr-o familie de dascali romani. Inca de pe bancile gimnaziului – pe care il sfarseste la Radauti – a fost remarcat pentru puterea inteligentei lui. Si-a facut studiile universitare la Cernauti (doctorat 1908), licentiat al Facultatii de Filosofie din Cernauti si Viena unde a audiat cursuri de flosofe moderna (in special despre Kant; e unul din principalii traducatori romani ai filosofului german), si cursuri de Drept (in special de Drept Roman).

Renumitul profesor de la Universitatea din Cernauti, Richard Wahle, autor de valoroase lucrari de filosofie, l-a considerat pe Traian Braileanu cel mai talentat elev al sau din tot cursul carierei lui. In 1919 Consiliul profesoral al Universitatii de la Viena i-a oferit o catedra de filosofie, pe care o refuza si revine in tara.

Din articolul „Chipurile lor…” (Scanteia, 9 mai 1946) „Traian Braileanu este „stors, desarticulat, cu chelia semanata de peri carunti, teposi, ca o perie tocita, cu gura stirba (din cauza presiunii psihice si a conditiilor de detentie a ajuns in acel hal, n.n.) din care cuvintele ies inconsistente, gelatinoase.

Se casatoreste cu o romanca din Bucovina, Ecaterina Sileon, cu care intemeiaza o numeroasa si fericita familie. Este profesor la Liceul „Aron Pumnul“. Curand, ajunge fost profesor de Sociologie, Politica si Istoria Filozofiei la Universitatea din Cernauti intre anii 1920-1940, unde studentii il numeau Socrate. Devine decan al Facultatii de Litere si Filosofie din aceeasi localitate, membru al Academiei de Stiinte Politice de pe langa Columbia University din New York.

Gandirea sociologica. Unul dintre cei mai mari sociologi ai Romaniei

Buna administrare a Statului se face prin crearea unei clase functionaresti bine pregatite din punct de vedere profesional si bine retribuite. Nu se poate aştepta cinste si corectitudine de la niste functionari muritori de foame. Cu sistemul întrebuinţat pana acum, de a ţine pe servitorii lui în permanentă mizerie, însusi Statul impinge pe funcţionari in bratele coruptiei.

Este cunoscut ca unul dintre cei mai mari sociologi ai Romaniei, facand scoala sociologica la Cernauti; a desfasurat o bogata activitate publicistica. Teoretician al nationalitatii in sociologie, Traian Braileanu a initiat infiintarea Grupului Iconar la Cernauti, in 1931 (membrii marcanti: Mircea Streinul, Ion Rosca, George Drumur s.a.), iar intre anii 1935-1940 a fost Directorul revistei Insemnari Sociologice din acelasi oras; a condus la Sibiu (refugiat din Bucovina ocupata de bolsevici) revista Inaltarea (1940-1941). Ideea desavarsirii nationale – in perspectiva mantuirii – este in centrul preocuparilor sale.

Statul national, spune Braileanu, este forma ideala de convietuire umana si repezinta incheierea unei evolutii in care se face trecerea de la starea nedeslusita a unei natiuni la o lamurire a personalitatii ei. Crearea Statului National Roman, dupa unirea teritoriala, trebuie sa inceapa cu procesul de nationalizare al paturii conducatoare. El vede in fiecare familie o citadela a patriei.

Ministru al Educatiei Nationale, Cultelor si Artelor (1940-1941)

Preocupat de soarta tarii intregite este activ pe plan politic, luptand alaturi de personalitatile care au pus bazele Romaniei Mari, maresalul Alexandru Averescu si istoricul Nicolae Iorga. In anii ’30 se alatura tinerei formatiuni Legiunea Arhanghelul Mihail fiind numit membru al Senatului Legionar, inca de la constituirea acestui for de conducere, in 1929. Participa la Congresul Asociatiei Studentesti Crestine „Stefan cel Mare” (14-16 Septembrie 1929), de la Manastirea Putna, tinut sub presedintia lui Andrei C. Ionescu (al doilea congres al studentimii romane tinut la Putna, dupa cel din 1871, organizat de Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu si Ion Slavici), unde rosteste o cuvantare despre problema dictaturii.

La 1 Mai 1936, se deschide tabara de munca legionara de la Radauti, sub conducerea profesor Traian Barileanu, in care se construieste o Biserica, care este inchinata Arhanghelul Mihail (patronul Legiunii). Este ales parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Tara in decembrie 1937.

Lagarul de la Targu Jiu azi Foto: Hotnews

Apartenenta la Miscarea Legionara ii aduce in postura de ministru al Educatiei Nationale, Cultelor si Artelor (1940-1941), unde isi alege colaboratori ca: Secretar General, sociologul Traian Herseni, cel mai bun elev al Profesorului Gusti, sau directori generali in diferitele ramuri ale invatamantului: Vasile Bancila, filosoful noii generatii, si Ion Ionica sociolog si scriitor.

In aceasta demnitate publica duce o deosebita activitate: Avand o conceptie de nivel european in calificarile ce le cerea profesorilor universitari (pe langa titluri si cursuri, sa aiba lucrari de specialitate, cu alte cuvinte: sa fie savanti), a numit Comisiunile de restructurare ale Universitatilor, formate din profesori universitari, care aveau misiunea sa examineze situatia fiecarui profesor si sa propuna indepartarea celor care nu corespundeau profesional si moral.

Prigoana dupa prigoana

Dupa 23 Ianuarie 1941, Traian Braileanu a fost arestat impreuna cu toti demnitarii legionari care au putut fi prinsi si incarcerati. A patimit sase luni in celulele Serviciului Secret de la Malmaison. La proces Traian Braileanu a avut o tinuta demna. In pauze, acuzatii si avocatii apararii se strangeau in jurul lui, sorbindu-i cuvintele. Cand i-a venit randul la integoratoriu, presedintele, instruit asupra cazului sau, l-a intrebat fara prea mare interes:

Biserica constituie un factor decisiv pentru consolidarea Statului naţional. Nu numai prin faptul că invocă permanent protecţia Puterii Divine asupra poporului, dar şi prin actiunea ei moralizatoare asupra cetăţenilor. Biserica trebuie scoasă din situatia ei umilitoare de astăzi, când este utilizată pentru interese meschine de partid, şi înzestrată cu toate mijloacele necesare pentru a-şi exercita misiunea ei divină şi naţională.

„Dar dumneata ce cauti aici?”. Profesorul a improvizat un mic discurs: „Am facut o comparatie. Mi-e rusine sa o spun. Unii elevi m-au asemanat cu Socrate. Socrate era un mare filosof grec care s-a straduit sa invete adevarul pe compatriotii lui. Totusi, atenienii l-au condamnat la moarte. Nu vreau sa ma compar cu el, dar cam asta e si situatia mea”.

Cum nu i s-a gasit nici un pretext serios si bun de a fi transformat in cap de acuzatie pentru „rebeliune”, a fost trecut in lotul celor destinati sa fie achitati. Dar in 1943 este internat in lagarul de la Targu Jiu, iar in 1946 a fost arestat de regimul comunist.

Neavand ce reprosa (ideologic si comportamental) profesorului Braileanu, inculpat in „procesul marii tradari” intentat lui Ion Antonescu si colaboratorilor sai (ca fost ministru al educatiei), ura crancena a comunistilor atinge apogeul in editorialul nesemnat intitulat „Chipurile lor…”, din Scanteia (9 mai 1946), prin batjocorirea verbala a celor incriminati: Traian Braileanu este „stors, desarticulat, cu chelia semanata de peri carunti, teposi, ca o perie tocita, cu gura stirba (din cauza presiunii psihice si a conditiilor de detentie a ajuns in acel hal, n.n.) din care cuvintele ies inconsistente, gelatinoase.

Condamnat la munca silnica pe viata. Este asasinat in chip bestial.

Inchisoarea Aiud (vedere de sus) Foto:

Astfel, este invinuit de „dezastrul tarii“ si condamnat la munca silnica pe viata. Este depus la inchisoarea Aiud. Nu rezista conditiilor de detentie (si pentru ca avea 65 de ani), murind la scurt timp, fiind asasinat in chip bestial prin exterminare fizica la 10 Iulie 1947 (alte surse dau ca data a decesului 3 octombrie).

Trupul neinsufletit este inmormantat la Cimitirul Sfanta Vineri din Bucuresti; altfel, moastele sale ar fi zacut necunoscute alaturi de ceilalti martiri din temnita Aiudului. Memoria nu i-a fost insa uitata, numeroase lucrari fiindu-i reeditae, profesorul Ilie Badescu, in Istoria sociologiei, considerandu-l cel mai mare sociolog roman.

A mai murit un camarad

Profesorului Traian Braileanu

A mai murit un camarad inchis la Zarca

si iarasi plange luna printre nori,

se leagana pe ape-n bocet arca

durerii noastre – plins, de-atatea ori.

Sunt fara grai si ni s-au dus de mult cocorii,

pe cerul nostru linistea-i blestem,

un Crist sta rastignit, voind priporii

sa nu fim niciodata cum suntem.

O raza, insa, de speranta: Paradisul

in ganduri ne-au fost vreri si amagiri,

ne-am multumit cu resemnarile, cu visul

atator asteptari si ne-mpliniri.

N-am fost viteji, dar n-am fost nici nevolnici, Doamne;

topit-am in credinta orice chin,

durutu-ne-au mai mult acele toamne

ce-au sangerat in minti, sub baldachin.

N-am fost eroi, nici sfinti, dar noi deschis-am poarta

sa fie neamul cremene si scut,

noi singuri sa ne facem sfanta soarta

asa cum in parjol ne-am cunoscut.

Un camarad ne-a parasit la Zarca veche,

cand luna printre gratii mai plangea,

din cerul nostru stramt, fara pereche,

s-a prabusit navalnic inc-o stea;

e steaua care da curajul si se-nchina

deschiselor celule inapoi;

ca vom avea si aer si lumina

si n-om muri in planset de turtoi.

Ne vom ruga urcand in branci – un veac se frange -,

pamantul tarii-n raiuri sa-l mutam,

caci steaua, ca o lacrima de sange,

cazuta e; macar sa n-o uitam.

A mai murit un camarad la Zarca-zarca,

suntem inca tarati pe-acelasi drum,

ani multi ne dor si poticnim, de parca

ne-am fi nascut din volbura si scrum.

Nu-i sacra voia ce din scancete ne doare,

nu-i moartea un prilej de intristari;

sa treaca noaptea, sa murim in soare

pe rugul fericitelor iertari.

Iar de va fi sa fim uitati – un stalp taciune -,

si fara cruci; in leganat de brazi

va fi atunci a noastra rugaciune,

un recviem prin scrasnetul de azi.

Vasile Blanaru Flamura – Din vol. Crini printre zabrele, Ed. SEPCO, Colectia ICONAR, Bucuresti, 2000.

Opera

OPERA:

I) Scrierile lui Traian Braileanu

a) Carti

1). Lucrari de sociologie stiintifica

Introducere in Sociologie. Editura librariei Ostasul Roman (Anton Rosca), Cernauti, 1923.

Sociologie generala. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernauti, 1926.

Ethik und soziologie. Ein Beitrag zur Lösung des problems – individuum und Gesellschaft -. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernauti, 1926.

Politica. Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernauti, 1928.

Istoria teoriilor sociologice. (Universitatea Regele Carol II, Cernauti. Facultatea de filosofie si litere. Curs editat de Iosif V. Antohi, student anul IV (filosofie), Cernauti, 1937, multiplicat. 623 pag.

Statul si comunitatea morala. Editura Insemnari Sociologice, Cernauti, 1937. Tipografia Mitropolitul Silvestru. 68 pag. Editia a II-a: Tipografia : Universul, Bucuresti.

Teoria comunitatii omenesti. Institutul de Arte Grafice Cugetarea, P. C. Georgescu-Delafras, Bucuresti, 1941. 639 pag.

b) Studii si articole in periodice, cu exceptia revistei Insemnari Sociologice

Cultura si Politica. In: Junimea Literara, Cernauti, XI (1915), Nr. 4-5, pag. 96-106.

Soziologie und Politik. In: Archiv für systematische Philosophie und Soziologie, Berlin, XXI (1928), pag. 317-336.

Soziologie in Rumänien. In: Kölner Vierteljahreshefte für Soziologie, V (1925/26), Heft 4, pag. 491-495. (Verlag von Duncker & Humboldt: München und Leipzig).

L’Etat et la comunité morale (Essai philosophique). In: Revue Internationale de Sociologie, Paris, 39, Nr. VII-VIII (Juillet-Aôut), 1931, pag. 341-373.

Filosofia sociala a lui Vasile Conta. In: Revista de Pedagogie, II, Cernauti, 1932.

Originele Metafizicei. Incercare asupra temeiurilor metafizice ale sociologiei. In: Revista de Pedagogie, II, Cernauti, 1932.

Sociologia lui T. G. Masaryk. In: Revista de Pedagogie, III, Cernauti, 1933. Reprodus in: Istoria teoriilor sociologice de Traian Braileanu, curs editat de Iosif V. Antohi, Cernauti, 1937, pag. 515-550.

Fundamentarea biologica a sociologiei si importanta ei pentru teoria si practica pedagogica. In: Revista de Pedagogie, IV, Cernauti, 1934. Reprodus in: Sociologia si arta guvernarii, Cernauti, 1937.

Sociologia in invatamantul superior si secundar. In: Revista de Pedagogie, IV, Cernauti, 1934.

Noui teorii politice. In: Revista de Pedagogie, V, Cernauti, 1935. Reprodus in: Sociologia si arta guvernarii, Cernauti, 1936, pag. 215-229.

Essai sociologiques sur la liberté humane. In: Révue Internationale de Sociologie, Paris, Janvier-Fevrier, 1937.

c) Insemnari Sociologice Cernauti: 1935-1939; Bucuresti: 1940. Director: Prof. univ. Dr. Traian Braileanu. Lunar. Nr. prim: 5 Aprilie 1935, Anul I; Nr. ultim: 5 Noiembrie 1940, Anul V.

Tipografii: Suceava, tipografia Orendovici; Cernauti, tipografia Mitropolitul Silvestru; Bucuresti, imprimeria Universul.

2) Scrieri filosofice

Despre conditiunile constiintei si cunostintei. Tipografia J. Balan & M. Wiegler. Libraria editoare H. Pardini, 1912, XI, 148 pag.

Die Grundlegung zu einer Wissenchaft der Ethik. Wien und Leipzig: Wilhelm Braumüller, Universitas – Verlags – Buchandlung. Druck von Friederich Jasper in Wien, 1919, 290 pag.

Vasile Gherasim (1892-1933). In: Codrul Cosminului, VIII, Cernauti, (1933-1934), pag. 553-561.

Gaston Bacheland: La Dialectique de la Durée. In: Revista de Pedagogie, VII (1937), Cernauti.

O carte noua despre Schopenhauer. In: Revista de Pedagogie, VIII (1939), Cernauti.

Traduceri din Immanuel Kant:

Immanuel Kant: Intemeierea metafizicei moravurilor. Editura Casei Scoalelor, Bucuresti, 1929, 167 pag. (Publicatiunile Institutului Pedagogic – Cernauti).

Immanuel Kant: Critica ratiunii pure. Editura Casei Scoalelor, Bucuresti, 1930. Tipografia Bucovina, I. E. Toroutiu, 664 pag. (traducere insotita de o schita biografica si o prefata de Traian Braileanu).

Immanuel Kant: Critica ratiunii de judecata. Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1940. Tipografia Monitorul Oficial, Bucuresti, 378 pag. (traducere insotita de o introducere de Traian Braileanu).

Immanuel Kant: Ideea unei istorii universale. Ce este ’Luminarea ?’ Inceputul istoriei omenirii. – Spre pace eterna. Editura Casei Scoalelor, Bucuresti, 1943, 174 pag (traduceri cu un studiu introductiv de Traian Braileanu).

3) Scrieri politice

Romania si criza europeana. In: Junimea Literara, X, Nr. 1-2 (Ianuarie-Februarie) 1913, pag. 17-20, Cernauti.

Aurel Onciul si ideea democratiei. In: Scoala, VI, Nr. 15, 1 Noiembrie 1921, Cernauti.

Structura societatii bucovinene inainte si dupa Unire. In: Societatea de Maine, I, Nr. 21, Septembrie, Cluj. Reprodus in: Sociologia si arta guvernarii, Cernauti, 1937, pag. 189-204.

Problema Capitalei. In: Convorbiri Literare, XLI, Octombrie 1924, pag. 780-792, Bucuresti.

Sociologia si arta guvernarii (articole politice). Editura Insemnari Sociologice, Cernauti, 1937. Tipografia Mitropolitul Silvestru, 259 pag. Editia a II-a: Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1940.

Doctrina legionara si stiinta sociala. In: Almanahul ziarului CUVANTUL, Bucuresti, 1941, pag. 95-97.

Immanuel Kant si noua ordine europeana. In: Immanuel Kant: Ideea unei istorii universale…etc., Bucuresti, 1943, pag. 9-60.

4) Scrieri pedagogice

Universitatea taraneasca. In: Revista de Pedagogie, III, caietul I-II, pag. 145-159, Cernauti, 1933.

Rolul social al invataturilor. In: Revista de Pedagogie, VI, caietul II, Cernauti, 1936.

5) Scrieri literare

Irina (nuvela). Editura Societatea Tipografica Bucovineana, Cernauti, 1908. 58 pag.

Moartea iepii (schita umoristica). In: Junimea Literara, I, Nr. 2, 1904, pag. 24-25, Cernauti.

Grindica (schita). In: Junimea Literara, I, Nr. 8, 1904, pag. 131-133, Cernauti.

Un flacau tomnatec (schita). In: Junimea Literara, II, 1905, pag. 9-11, Cernauti.

Dihania (schita). In: Junimea Literara, II, 1905, pag. 69-71, Cernauti.

Nunta lui Chirila (schita). In: Junimea Literara, V, 1909, Cernauti.

Imi scrii; Balada; Sonet (poezii). In: Junimea Literara, I, 1904, pag. 165 si 204; VII, 1910, pag. 30, Cernauti.

6) Scrieri didactice

Etica pentru clasa VIII-a secundara. Editia I-a: Editura Nationala, Ciornei S. A., Bucuresti, 1935, 197 pag.

Elemente de sociologie pentru clasa VIII-a secundara. Editura Nationala, Ciornei S. A., Bucuresti, 1935, 192 pag.

7) Manuscrise

Istoria doctrinelor etice. Curs universitar 1937.

Istoria doctrinelor politice. Curs universitar.

Immanuel Kant: Despre educatie, 1935.

Istoria filosofiei antice, medievale, moderne; Estetica generala; Immanuel Kant, viata si doctrina (cursuri).

Immanuel Kant: Critica ratiunii practice (traducere), 1932.

II) Scrieri despre Traian Braileanu

Bendescu, Vianor: Traian Braileanu un mare sociolog si filosof bucovinean. In: Drum, I, Nr. 1, Septembrie 1963, pag. 3-5, Mexico.

Bendescu, Vianor: Traian Braileanu, Soziologe und Literat. In: Der Südostdeutsche, XIV, Nr. 21, Noiembrie 1963, pag. 5, München.

Dr. Bensdorf, Wilhelm: Traian Braileanu. In: Internationales Soziologen Lexicon, Stuttgart, 1959.

Gusti, Dimitrie: Sociologie Generala. Raport. In: Analele Academiei Romane, Desbateri, XLVI, 1925-1926, pag. 172, Bucuresti.

Gyr, Radu: Curcubee si florete. In: Convorbiri Literare, LXIX, Nr. 1-3, (Ianuarie-Martie), pag. 112-113, Bucuresti.

Isac, Dumitru: Kant in traducerea lui Traian Braileanu. In: Revista Bucovinei, II, 1943, pag. 409, Cernauti.

Herseni, Traian: Traian Braileanu. In: Traiani Herseni – Sociologie Romaneasca. Tiparul Universitar, 1940, pag. 126-130, Bucuresti.

Iesan, Alexandru: Despre conditiunile constiintei si cunostintei. Tratat de filosofie de dr. Traian Braileanu. In: Junimea Literara, X, Nr. 6, Iunie, 1913, pag. 90-91, Cernauti.

Loghin, Constantin: Traian Braileanu. In: Constantin Loghin – Istoria literaturii romane din Bucovina (1775-1918), pag. 253-255, Cernauti, 1926.

Marmeliuc, Dimitrie: Viata politica si presa romanilor bucovineni dupa Unire. In: Zece ani…(1918-1928), pag. 245-262, Cernauti, 1928.

Petrescu, Nicolaus: Traian Braileanu, Professor an der Universität Czernowitz – Sociologia Generala. In: Kölner Vierteljahreshefte für Soziologie, V, pag. 458, Köln, 1926.

Posteuca, Vasile: Traian Braileanu (note in rubrica seriala ICONAR). In: Drum, IV, Nr. 2, Aprilie-Iunie, pag. 7, 1968. Mankato/Minn., St. Unite.

Sima, Horia, Comandantul Miscarii Legionare: Traian Braileanu. In: Tara si Exilul, II, Nr. 11, 1 Septembrie 1966, pag. 4-36, Madrid, Spania.

Topa, Leon: La Sociologia in Romania. In: Ganus (organo del Comitato italiano per lo studio dei problemi della populazione), III, Nr. 1-2, Mai 1938, pag. 137-158, Roma, Italia.

Idem extras: 25 pag.

Richard, Gaston: Traian Braileanu – Immanuel Kant: Critica ratiunii pure (traduction de la critique de la raison pure en langue romaine). In: Révue Internationale de Sociologie, XXXIX, Nr. 7-8, Iulie-August 1931, pag. 435-438, Paris, Franta.