Trei „probleme de constituționalitate” în proiectul pensiilor speciale semnalate de o asociație a procurorilor
Asociația „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor” (AMASP) atrage atenția că multe dispoziții și sintagme din proiectul pensiilor speciale sunt „lipsite de rigoare juridică și neclare”, ceea ce va duce la interpretări diferite, la o serie nesfârșită de litigii și, cel mai probabil, la crearea unor situații inechitabile.
AMASP spune că ridică discuții privind constituționalitate, legalitatea și echitatea actului normativ următoarele aspecte din proiectul pensiilor speciale:
- modificarea art 211 în sensul introducerii unui nou alineat care permite președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorilor șefi PICCJ, DNA și DIICOT și membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii să se pensioneze după expirarea unui mandat întreg, nu are nicio justificare obiectivă și în realitate permite încetarea activității de magistrat după circa 15 ani, moment în care se consideră că magistrații sunt încă în punctul maxim de performanță.
- posibilitatea alegerii perioadei de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării ca bază de calcul este o măsură arbitrară care nu va conduce la o performanță crescută în sistemul judiciar și nu are niciun fundament logic, etic sau bugetar.
- în cuprinsul art III din lege se prevede recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată doar pentru magistrați, de unde deducem că pentru membrii Curții Constituționale și pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor o astfel de recalculare nu va exista evitând astfel diminuarea cuantumului pensiei. Având în vedere că acest aspect a fost introdus după momentul inițial de trimitere al legii spre avizare, fiind necesară retrimiterea propunerii de act normativ la data de 21.12.2022, indică faptul că nu este o eroare de redactare ci o diferențiere intenționată.
„Multe dispoziții și sintagme din proiectul acestui act normativ sunt lipsite de rigoare juridică și neclare, aspecte ce vor conduce la interpretări diferite, o serie nesfârșită de litigii și cel mai probabil la crearea unor situații inechitabile și oneroase bugetar, printre astfel de inadvertențe putând fi menționată neclarificarea situației celor 2 ani în care magistratul a fost auditor de justiție sau întregul art II unde se utilizează verbe de opțiune și perioade maxime fără indicarea condițiilor de aplicare”, spun reprezentanții AMASP.
Cinci schimbări fundamentale în legea de modificare a pensiilor speciale
Ministrul Muncii, Marius Budăi a declarat marţi, la Prima TV, despre legea privind pensiile speciale, că nu va mai exista „nicio pensie care să depăşească salariul, nu vor mai fi perioade asimilate aşa cum a fost până acum şi va fi respectată ideea principală de reducere a cheltuielilor, respectând independenţa fiecărui sistem, Constituţia şi dialogând cu toate părţile interesate”.
Pensiile în plată ale magistraților se vor recalcula astfel încât niciuna să nu mai depășească media veniturilor din 12 luni consecutive de activitate, potrivit proiectului legii de modificare a pensiilor speciale. De asemenea, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, în condițiile în care acum legea prevede 60 de ani pentru magistrați.
Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews.ro că proiectul de lege, aflat în etapa finală de elaborare, este construit pe următoarele principii:
- Nicio pensie nu va mai putea depăși media veniturilor din 12 luni consecutive de activitate
- Pensiile în plată ale magistraților se vor recalcula după principiul enunțat mai sus
- Baza de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit deciziilor CCR
- Crește vechimea în specialitate la minimum 15 ani, iar pentru justiție la minimum 25 de ani, fără perioade asimilate
- Crește vârsta de pensionare la 65 de ani
- În cazul pensiilor militare și ale polițiștilor, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
Potrivit surselor guvernamentale citate, se reduc cheltuielile totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, potrivit prevederilor PNRR și, de asemenea, proiectul respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR. (Foto: Dreamstime.com)
INTERVIURILE HotNews.ro