Târgul Internaţional de Carte şi Muzică – Libris Braşov, 22.03-25.03. Evenimentele Humanitas

Programul evenimentelor: Sâmbătă, 24 martie, ora 12.00

Întâlnire cu Cosmin Bumbuț, Elena Stancu și Marius Chivu despre două dintre cele mai bine vândute cărți din colecția Memorii/Jurnale/Călătorii a Editurii Humanitas:

Acasă, pe drum. 4 ani teleleu cu fotografii de Cosmin Bumbuț și texte de Elena Stancu, o carte tulburătoare, „ un document teribil de impresionant şi-o operă de artă admirabilă. Elena şi Cosmin sunt eroii mei. […] Elena și Cosmin au plecat în căutarea «vieții care se viețuiește» și-a omului real, care se revelează nu în lumea standardizată și domesticită în care trăim noi, consumatorii de cultură, ci în sărăcie cruntă, în case dărăpănate, în violență incredibilă, în comunități uitate de Dumnezeu, în pușcării și-n ghetouri. Cei doi au băut peturi de bere cot la cot cu oamenii întâlniți, au povestit cu ei, uneori despre omoruri și tâlhării, au luat purici și păduchi de la ei. Au trăit la fel ca ei, uneori mai rău, impregnându-se de damful umanității reale. Vorbim adesea de «România profundă» fără să avem habar despre ce vorbim. Prin cartea celor doi ajungem să măsurăm această profunzime.“ (Mircea Cărtărescu)

COSMIN BUMBUȚ a făcut 15 ani fotografii de modă și de publicitate, iar pictorialele lui au apărut în reviste precum Elle, Tabu și Esquire. În 2013 a publicat Bumbata, un album care arată viața de zi cu zi a deținuților din Penitenciarul Aiud; cartea a fost premiată la Concursul Naţional de Design și la Gala Bun de Tipar. Bumbuț a câștigat mai multe premii de fotografie, printre care Sony World Photography Awards în 2015 cu proiectul Camera intimă.

ELENA STANCU e jurnalist de 12 ani, dintre care 5 i-a petrecut la revista Marie Claire, unde a fost redactor-șef adjunct. A scris despre violență domestică, sărăcie, sistemul medical românesc și a câștigat două burse și două premii Superscrieri, o bursă oferită de Centrul Carter din SUA și un premiu la Balkan Fellowship for Journalistic Excellence.

În 2008, Cosmin Bumbuț și Elena Stancu s-au întâlnit la revista Marie Claire și au lucrat împreună la mai multe reportaje sociale. În 2009, au făcut revista de fotografie Punctum, iar în 2012 au publicat Cuba continuă (Editura Art), povestea subiectivă a unui popor izolat şi suspendat în timp.

În noiembrie 2013, cei doi s-au mutat într-o autorulotă ca să înțeleagă România de azi. Au intrat în penitenciarele din Craiova, Târgșor, Gherla, Chilia Veche, Aiud, Baia Mare și Buziaș ca să afle de ce sărăcia te aruncă în închisoare, au stat în frig printre oamenii străzii și au văzut abuzurile poliției, au fost în comunitățile în care părinții își pedepsesc copiii cu lovituri de bici și femeile sunt omorâte în bătaie de bărbații lor. Au trăit printre romii căldărari din Corcova, unde fetele sunt măritate la 12 ani, și au făcut un documentar despre o tânără familie care caută bunăstarea în Franța, la groapa de gunoi. Filmul a fost premiat la mai multe festivaluri, printre care TIFF, Docuart și Millenium Film Festival din Bruxelles. Proiectele lor sunt publicate pe Teleleu.eu.

Trei săptămâni în Anzi de Marius Chivu, cu fotografiile autorului

„Călătorim şi pentru a fi singuri, chiar dacă asta înseamnă singuri cu propria noastră lume. Planeta se învârte mai repede şi a devenit mai aglomerată, prin urmare mai familiară şi mai la îndemână decât oricând. Dar dacă-ţi doreşti cu adevărat, dacă eşti suficient de curios şi dispus să pleci pe bune, îmbrăţişând ocolurile şi nefamiliarul, vei descoperi că lumea are încă întinderi prea puţin bătute cu piciorul, colţuri ascunse, savori negustate, populaţii care vorbesc alte cuvinte şi care trăiesc într-un alt ritm, un alt timp, un alt fel de viaţă. E nevoie de un singur pas ca să pleci de undeva înspre altundeva. Uneori foarte departe.“ – Marius Chivu

MARIUS CHIVU, n. 1978. Scriitor, traducător şi cronicar literar. Absolvent al Şcolii Populare de Arte, clasa de coregrafie, din Râmnicu Vâlcea, în 1996, şi al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, în 2003. A debutat cu volumul de poezie Vântureasa de plastic (Editura Brumar, 2012/La ventoliere en plastique, traduit par Fanny Chartres, Éditions M.E.O., 2015; premiile pentru debut al USR şi al revistei Observator cultural). A publicat jurnalul de călătorie Trei săptămâni în Himalaya (Editura Humanitas, 2012/ 2014), cartea de interviuri Ce-a vrut să spună autorul (Editura Polirom, 2013) şi volumul de proză scurtă Sfârşit de sezon (Editura Polirom, 2014). A iniţiat şi coordonat proiectul caritabil Cartea cu bunici (Editura Humanitas, 2008), volumul colectiv Primul meu porno (Editura ART, 2011) şi a editat antologiile (selectiv): Best of. Proza scurtă a anilor 2000 (Editura Polirom, 2013), 111 cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română (împreună cu Radu Vancu, Editura Nemira, 2016) şi Nu cred în sfârşitul lumii de Antoaneta Ralian (Editura ART, 2016). Este coautorul antologiei Dilema veche. Cu ochii-n 3,14 (Editura Humanitas, 2016). A tradus volumul de poezie Melancolica moarte a Băiatului-stridie de Tim Burton (Editura Humanitas, 2009), romanele lui Paul Bailey Unchiul Rudolf (Editura Humanitas, 2009) şi Băiatul prinţului (Editura Polirom, 2014) şi povestirile lui Oscar Wilde din audiobook-ul Privighetoarea şi trandafirul (Editura Humanitas Multimedia, 2010). Din 2005 este redactor-editor al revistei Dilema veche, unde ţine cronica literară, editorialist al revistei ELLE, editor al revistei trimestriale de proză scurtă iocan (alături de Florin Iaru şi Cristian Teodorescu), precum şi realizatorul emisiunii All You Can Read de la Radio Seven (103,4 FM sau online la www.7radio.ro). Din 2012 ţine un atelier de creative writing împreună cu Florin Iaru.

Sâmbătă, 24 martie, ora 13.00

Întâlnire cu Radu Paraschivescu despre bestsellerul Cartea râsului și a cercetării și avanpremieră din noua sa carte Două mături stau de vorbă. Scene românești, în pregătire la Editura Humanitas

Despre Cartea râsului și a cercetării: Un pahar de vin roşu echivalează cu o oră de sport. Peste câţiva ani oamenii vor atinge nemurirea. Ingerarea prafului de zeolit te scapă de cancer. Consumul de ciocolată te face să slăbeşti şi îţi scade glicemia. Bărbaţii care se uită la sâni frumoşi zece minute pe zi îşi prelungesc viaţa cu cinci ani. Bondarii pot învăţa să marcheze goluri. Apa sfinţită din Austria conţine materii fecale. Tatuajele ajută organismul să lupte mai bine împotriva anumitor boli. Femeile cu fundul mare sunt mai sănătoase şi mai inteligente decât celelalte. Mâncarea e mai sănătoasă dacă e fotografiată înainte de consum. Puii de găină au mai multă minte decât copiii. Bărbaţii care poartă cămăşi roz câştigă mai mult decât ceilalţi. Îmbrăţişările vindecă răceala şi gripa. Toate aceste bazaconii sunt concluzii ale unor aşa-zise studii şi cercetări din Anglia şi România, din Suedia şi Statele Unite, din Germania şi Australia. Asta arată că delirul pseudoştiinţific nu are graniţe şi că naivitatea e speculată la fel de bine în orice colţ al lumii. În concertul imposturii mondiale, România are un loc bine stabilit şi greu de contestat. Radu Paraschivescu pune faţă în faţă şarlatania românească şi omoloagele ei din alte ţări şi de pe alte continente. E greu să stabileşti, la finalul lecturii, cine merită Marele Premiu al neghiobiei. E la fel de greu, pe parcursul ei, să-ţi stăpâneşti râsul. Şi nu uitaţi: fiecare carte vă prelungeşte viaţa cu durata citirii ei.

RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucureşti) trăieşte în Balta Albă şi se visează la Roma. E mefient faţă de avioane, reptile şi sfaturile medicilor. Croieşte articole pentru ziare şi reviste, traduce romane, se ocupă cu hermeneutica ofsaidului în emisiuni de analiză fotbalistică şi – mai rar decât i-ar plăcea – scrie cărţi. Are câţiva prieteni francezi de nădejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fără să-şi fi trădat prima iubită: ciocolata de casă. Se îmbată cu vocea lui David Gilmour şi chitara lui Mark Knopfler. La Humanitas, domiciliul lui profesional, publică nişte cărţi de „Râsul lumii“. Se îndrăgosteşte repede şi-i trece greu. Detestă clişeele, laptele şi broccoli. A scris despre nesimţiţi, Inès de Castro, Maradona şi Caravaggio.

Cărţi: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Maşina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul roşu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului); Ghidul nesimţitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranziţia uşoară. Mici rostiri cu tâlc (Humanitas, 2006); Mi-e rău la cap, mă doare mintea. Noi perle de tranziţie (Humanitas, 2007); Cu inima smulsă din piept (Humanitas, 2008); Răcani, pifani şi veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012), Maimuţa carpatină (Humanitas, 2013), Muşte pe parbrizul vieţii. Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gândim. Nouă colecţie de perle româneşti (Humanitas, 2015), Poveşti de dragoste la prima vedere (coautor, alături de Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana şi Adriana Bittel – Humanitas, 2015), România în 7 gesturi (Humanitas, 2015), Aștept să crăpi (de astăzi, în prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?) (Humanitas, 2016), Am fost cândva femeie de onoareși alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea râsului și a cercetării (Humanitas, 2017).

Sâmbătă, 24 martie, ora 13.30

Întâlnire cu Tatiana Niculescu despre cel mai nou roman al său, Tăierea fecioarelor, apărut la Editura Humanitas în seria Scriitori români contemporani, coordonată de Andreea Răsuceanu.

La eveniment vor vorbi, alături de autoare, criticii literari Georgeta Moarcăs și Andreea Răsuceanu.

Tăierea fecioarelor este povestea unei fetițe care se pregătește pentru ritualul interzis al exciziei genitale. Ritualul are loc pe ascuns și e condus exclusiv de femei. Romanul a fost scris în urma unei călătorii a autoarei în Africa. Potrivit unui raport ONU din 2016, în jur de două sute de milioane de fete și femei au fost supuse mutilării genitale în 27 de țări africane, precum și în Yemen, Irak și Indonezia. În fiecare an, în jur de trei milioane de fete sunt excizate (aproximativ șase pe minut), în timp ce, în clinici occidentale private și la prețuri exorbitante, femei excentrice aleg de bunăvoie excizia din rațiuni de estetică erotică.

TATIANA NICULESCU este scriitoare, autoare a romanelor Spovedanie la Tanacu, Nopţile Patriarhului, Povestea domniţei Marina şi a basarabeanului necunoscut şi a două piese de teatru (Spovedania şi Brâncuşi contra SUA), semnate cu numele Tatiana Niculescu Bran. Romanul ei de debut, Spovedanie la Tanacu (Humanitas, 2006), a devenit piesă de teatru în dramatizarea autoarei şi în regia lui Andrei Şerban. Acelaşi roman a stat la baza filmului După dealuri, care a obţinut premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes în 2012. Între 1995 şi 2008, a fost redactor, prezentator şi apoi redactor-şef al secţiei române a BBC World Service. La Editura Humanitas a mai publicat volumele Regina Maria: ultima dorinţă (2015; ed. a II-a 2016), Mihai I: ultimul rege al românilor (2016) și Mistica rugăciunii și a revolverului: Viața lui Corneliu Zelea Codreanu (bestseller Humanitas 2017). Tăierea fecioarelor (2018) reprezintă ediția revăzută a romanului În țara lui Dumnezeu (Polirom, 2012).