„O pedeapsă nejustificat de blândă”. Așa a calificat un judecător condamnarea de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare stabilită de DNA în acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu un polițist. El este acuzat că administra clandestin unul dintre azilele din Ilfov în care vârstnicii erau înfometați și ținuți în condiții inumane.
- Tribunalul Ilfov a respins, joi, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de DNA cu polițistul Iulian Roberto Damian. Decizia pronunțată de tribunal nu este definitivă.
- România s-a confruntat cu un fenomen al azilelor groazei, care a atins cote alarmante cu consecințe dezastruoase pentru persoanele vârstnice, atrage atenția judecătorul Tribunalului Ilfov în hotărârea prin care a respins acordul încheiat de DNA și polițistul inculpat.
- Polițistul Iulian Roberto Damian și medicul rezident Ana Maria Yasmin Dalbuzi au fost puși sub acuzare de DNA în 2023, după ce s-a constatat că au continuat să administreze un centru pentru persoane vârstnice din Voluntari, deși fusese închis de autorități din cauza condițiilor inumane în care erau ținuți vârstnicii.
Interceptările realizate în dosar sunt cutremurătoare: vârstnicii erau înfometați, nu-și primeau medicația, iar când erau anunțate controale erau scoși din centru, duși temporar pentru câteva zile la hotel sau erau pur și simplu plimbați cu mașinile până când plecau echipele de control.
Angajații centrului au fost interceptați în timp ce se plângeau că nu au ce da de mâncare bătrânilor și că aceștia „urlă ca din gură de șarpe de dimineață până seara”, potrivit interceptărilor consultate de HotNews.
Pedepse negociate cu procurorul
Puși în fața probelor, Damian și Dalbuzi au recunoscut faptele și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Pentru amândoi, DNA a stabilit pedepse cu suspendare. Potrivit procedurilor, condamnările trebuie validate de judecător, astfel că ambele acorduri au fost trimise Tribunalului Ilfov pentru validare.
Primul asupra căruia s-a pronunțat instanța a fost cel al polițistului Iulian Roberto Damian.
În cazul lui, procurorii i-au stabilit 2 ani și 3 luni închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație improprie la abuz în serviciu, respectiv 6 luni închisoare pentru exercitare fără drept a unei profesii sau activități.
Acordul cu DNA, respins în instanță: „Pedepse nejustificat de blânde”
Tribunalul Ilfov a respins joi acordul și a dispus trimiterea dosarului înapoi la DNA, subliniind în motivarea deciziei că pedepsele stabilite și forma de executare „sunt nejustificat de blânde”.
Stabilirea pedepselor către minimum prevăzute de lege este în contradicție cu gravitatea deosebit de ridicată a faptelor, subliniază judecătorul.
În documentul prin care Tribunalul Ilfov a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de DNA în acest dosar, consultat de HotNews, judecătorul atrage atenția că o pedeapsă blândă față de astfel de cazuri stârnește revoltă în rândul opiniei publice și îi încurajează pe cei care urmăresc să se îmbogățească de pe urma vârstnicilor vulnerabili.
„Scopul represiv presupune ca inculpatul să resimtă în mod direct, pe deplin şi în toată amploarea rigorile legii penale şi consecinţele faptelor sale iar aplicarea unui eventual regim sancţionator mai blând poate lăsa impresia acestuia că a reuşit să se sustragă de la răspunderea penală deşi a comis faptele”, spune judecătorul în motivare.
Un fenomen care „a atins cote alarmante”
Magistratul subliniază că în fața unor cazuri grave „nu trebuie neglijată exemplaritatea pedepsei” și atrage atenția asupra fenomenului „azilelor groazei”, aflat în plină ascensiune în 2023. În acel an, atrage atenția judecătorul, au fost închise sau suspendate aproximativ 99 de centre sociale ca urmare a nerespectării rigorilor legale de funcționare.
În fața unui fenomen care „a atins cote alarmante, cu consecințe dezastruoase şi ireversibile pentru persoane aflate în situaţii dificile, la vârsta bătrâneții”, Tribunalul Ilfov constată că se impune „o represiune penală fermă, categorică, dură şi deosebit de aspră” în ceea ce priveşte pedepsirea celor care comit astfel de fapte.
Probele din această anchetă au indicat, fără echivoc, cum persoanele aflate în respectivul centru s-au aflat într-un real pericol, în condițiile în care erau ținute nemâncate, li se dădeau medicamente greșite,și erau lăsate fără o supraveghere calificată. În fața unui astfel de tablou, orice minimă formă de clemență nu se justifică, susține judecătorul în motivare.
„Exemplul dat de justiţie ar fi unul dezamăgitor pentru opinia publică”
„Opinia publică aşteaptă din partea autorităţii judecătoreşti o reacţie fermă şi neechivocă, în sensul că orice persoană, indiferent de condiţia sa socială, trebuie să fie pedepsită proporţional cu greşelile comise şi supusă, constrânsă să execute pedeapsa aplicată, pedeapsă care, prin esenţă, implică în mod necesar privaţiuni şi aflicţiuni care trebuie suportate de inculpatul care a încălcat ordinea de drept.
Aplicarea unui regim sancţionator mai atenuat ar crea impresia – în accepţiunea acestei instanţe, că justiţia nu răspunde suficient de prompt la comiterea de fapte grave, ba chiar încurajează printr-o clemenţă excesivă conduite viitoare similare ale inculpatului, iar prin aceasta exemplul dat de justiţie ar fi unul dezamăgitor pentru opinia publică, fiind de natură a fi percepută ca o legitimare indirectă a unor activităţi infracţionale”, argumentează judecătorul în motivare.
El subliniază că dacă s-ar admite acordul de recunoaștere a vinovăției polițistul-inculpatul ar avea convingerea că a reușit să se sustragă răspunderii penale pentru faptele comise:
„O pedeapsă cu suspendare a executării sub supraveghere nu ar reprezenta pentru inculpat o veritabilă pedeapsă întrucât nu ar presupune vreo constrângere, o represiune, o privaţiune de drepturi civice sau o aflicțiune, trăsături esenţiale ale unei pedepse. Scopul pedepsei nu ar putea fi atins decât prin executarea acesteia în regim de detenţie”.
Cu atât mai mult, cu cât, subliniază Tribunalul, polițistul „a acţionat într-un mod meschin, sub impulsul intereselor materiale, urmărind permanent obținerea unor venituri cât mai mari din activitatea de prestare a serviciilor sociale, prin reducerea/nefurnizarea serviciilor de bază precum hrană, igienă și îngrijire medicală a pacienților, cărora le-a pus în pericol viața și integritatea fizică și psihică prin acționarea în acest mod”.
Judecătorul care a infirmat pedeapsa blândă este președinta Tribunalului Ilfov, Laura Irina Bratu, au precizat surse judiciare pentru HotNews.
Decizia privind respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției și trimiterea dosarului la DNA în vederea continuării urmăririi penale nu este definitivă. Atât DNA, cât și polițistul inculpat au la dispoziție zece zile să conteste hotărârea pronunțată joi de Tribunalul Ilfov.
În cazul medicului rezident Ana Maria Yasmin Dalbuzi, Tribunalul Ilfov urmează să se pronunțe pe 14 iulie. În cazul ei, DNA a stabilit o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare.
