„Degeaba îi învățăm pe oameni să recunoască semnele, dacă medicii nu au cum să îi ajute în spitale”. Procedura care poate salva românii cu AVC

Trombectomia, procedura medicală minim invazivă prin care este tratat accidentul vascular cerebral, este practicată doar în zece spitale din România. Iar unele dintre ele riscă să rămână fără finanțare pentru astfel de tratamente „Am fost nevoiți să refuzăm pacienți”, spune Dan Mihoc, un medic care a revenit din Franța pentru a dezvolta această practică. Care sunt principalele probleme cu care se confruntă România? 

• În prima parte a articolului, HotNews a relatat despre cât de utilă este această procedură pentru pacienții care suferă de AVC, principala cauză de dizabilitate din România.
• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul a fost scris de Alina Neagu (HotNews, România), alături de Fran Sanchez Becerril (El Confidencial – Spania) și Justė Ancevičiūtė (Delfi, Lithuania).

„Anul acesta nu a început deloc bine”, spune și Liliana Curea, președintele Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral. Ea spune că unele din cele zece spitale unde este efectuată trombectomia „nu mai au materiale pentru a trata pacienții cu AVC”.  

Finanțarea pentru trombectomii a fost prioritizată de Ministerul Sănătății, care a oferit un culoar separat de banii de la Casa de Asigurări de Sănătate. Există un program de finanțare gestionat de Ministerul Sănătății, numit AP-AVC (Acțiuni Prioritare pentru tratamentul pacienților cu Accident Vascular Cerebral). 

„Am fost nevoiți să refuzăm pacienți”

Cu toate acestea, Oradea, al doilea centru după București din punct de vedere al activității, a primit anul acesta, din Programul Acțiuni Prioritare al Ministerului, finanțare doar pentru 7-8 trombectomii.  

Astfel, spitalul din Oradea a suplimentat banii pentru aceste proceduri din bugetul propriu, ajungându-se, astfel, la 75-80 de trombectomii efectuate anul acesta.  

„Am fost nevoiți să refuzăm pacienți. Atunci când am fost nevoiți să refuzăm, am refuzat din lipsă de materiale”, spune medicul Dan Mihoc. 

Și trage un semnal de alarmă: „Dacă am fi avut o finanțare corectă și nu am fi fost nevoiți să refuzăm pacienți din alte județe, am fi avut dublu”, adaugă medicul. 

„Am făcut multe cereri de refinanțare la Ministerul Sănătății, pentru că noi deservim 5 județe. Pe lângă Bihor, mai avem și Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Cluj și uneori și Alba. Având în vedere că activitatea noastră dezervește 5 județe, avem nevoie de finanțare destul de mare.”

„Nu este normal. Avem un Program Național pentru asta”

„Momentan, spitalul ne-a suplimentat banii pentru proceduri. Dar nu este normal, având în vedere faptul că avem un Program Național pentru asta”, mai spune medicul. 

Același semnal de alarmă îl trage și Liliana Curea. „Sunt deja spitale care nu mai au materiale pentru a trata pacienții cu AVC, pentru a face trombectomiile. Au fost și sunt situații în care spitalul sprijină medicii care fac trombectomii, cumpărându-le materiale, însă nu este suficient. Materialele acestea sunt foarte scumpe. Sunt spitale care nu mai au bani din Programul de Acțiuni Prioritare AVC. Sunt situații când medicii nu pot primi la trombectomie pacienți cu AVC din cauză că nu au materialele necesare.”

De la începutul anului și până acum, spune Liliana Curea, „sunt zeci de pacienți care nu au putut beneficia de trombectomie, din acest motiv. Asta duce inclusiv la pierderi de vieți omenești. Dacă medicul nu are cu ce să facă trombectomia, pacientul ori rămâne cu sechele foarte grave, ori își pierde viața.”

Asociația condusă de Liliana Curea a derulat o amplă campanie de conștientizare prin care și-a propus să îi învețe pe români să recunoască semnele unui AVC și să se adreseze la timp medicului. „Timpul înseamnă viață” a fost numele campaniei. Dar „degeaba îi învățăm pe oameni să recunoască semnele AVC-ului, să ajungă la timp în spitale, dacă acolo medicii nu au cum să îi ajute”, spune ea.

Dan Mihoc compară situația din România cu cea din Franță, țara în care s-a specializat și de unde a revenit pentru a ajuta la dezvoltarea practicii în România. 

„În Franța nu era așa”. Aceasta este, de altfel, principala diferență dintre sistemul medical din România și cel din Franța, despre care vorbește Dan Mihoc: „Acolo nu se punea problema asta. Acolo dulapurile erau tot timpul pline de materiale și în orice moment puteai să pui mâna pe un material și să lucrezi. În momentul de față, și aici e aproape asemănător, dar per total, cumva confortul operator era probabil altul acolo.”

HotNews a întrebat Ministerul Sănătății care este situația bugetului Programului Acțiuni Prioritare AVC, când se vor remedia problemele și când vor fi alocate către centre fondurile necesare. Nu am primit un răspuns, până la momentul publicării acestui articol. 

De ce e important ca pacienții cu AVC să aibă acces la trombectomie

L-am întrebat pe medicul Dan Mihoc care este, pentru un pacient cu AVC, diferența dintre o intervenție clasică și una minim invazivă și de ce este important ca un pacient să aibă acces la o astfel de intervenție.

„La AVC-ul ischemic, atunci când un cheag pleacă dintr-o zonă a corpului – din inimă sau dintr-o arteră – și blochează o arteră cerebrală, în momentul acela, singura opțiune, până să existe radiologia intervențională, era injectarea de tromboliză. Neurologii injectau – ceea ce fac și în ziua de astăzi – o substanță care topește puțin trombul. Uneori îl topește în întregime, alteori doar parțial. Și atunci, era nevoie de ceva în plus. Din acest motiv s-a dezvoltat domeniul acesta, prin care noi efectiv scoatem cheagul acela din cap. Nu există o altă variantă chirurgicală pentru asta. Este singura metodă completă de tratament a AVC-ului ischemic”, explică dr. Dan Mihoc.

În ceea ce privește AVC-ul hemoragic, „în care există un anevrism, de exemplu, cerebral, care se rupe, într-adevăr, acolo există și soluția neurochirurgicală: în care pacientul trebuie operat, se ajunge chirurgical până la locul anevrismului și apoi se montează o agrafă, un clip care blochează circulația în anevrismul acela rupt.”

„Și metoda are limitele ei”

Ce fac în astfel de cazuri radiologii intervenționiști? „Evităm operația chirurgicală și intrăm prin arteră. Ajungem în același anevrism în care ar fi ajuns și chirurgul, dar umplem din interior cu niște spire de platină sau cu niște dispozitive special create pentru a face acest lucru. Pentru pacient, acest lucru înseamnă că nu mai trece printr-o intervenție chirurgicală, cu toate riscurile asociate acesteia.”

Dan Mihoc admite că „și metoda noastră are limitele ei, pentru că sunt anevrisme care nu pot fi tratate intervențional și care necesită și care necesită chirurgie. Specialitatea noastră nu exclude nici o altă specialitate, ci doar vine cu o alternativă de tratament sau, uneori, e o metodă complementară tratamentului clasic.”

Dan Mihoc mai spune că, înainte de a se ajunge la concluzia că soluția minim invazivă este cea mai bună pentru un pacient, el trebuie evaluat de o echipă medicală multidisciplinară, așa cum se întâmplă și în străinătate: „Eu mă consult cu un coleg care tratează același gen de patologie, vedem dosarul pacientului împreună și stabilim care este cea mai bună metodă de tratament: chirurgical sau intervențional. Ca să fie întotdeauna cel mai bine pentru pacient. Eu nu dețin adevărul absolut.”

Cel mai tânăr pacient cu AVC avea „30 și ceva de ani”

Vârsta pacienților care suferă accidente vasculare cerebrale este în scădere în ultimii ani, arată dr. Dan Mihoc.

„Cel mai tânăr pacient avea 30 și ceva de ani. Dar sunt și copii de 6 luni care fac AVC – deja acolo vorbim despre probleme genetice. Sunt și pacienți de 18 ani sau de 20 și ceva de ani. Unii se droghează și așa pot ajunge să facă AVC. Alții pot avea alte patologii – colesterol mare sau diabet – și atunci se poate face și accident vascular cerebral la o vârstă tânără”, explică medicul Dan Mihoc.

Îndemnul lui pentru toți pacienții și aparținătorii lor este ca „atunci când au cea mai mică suspiciune de AVC, când simt că nu mai au forță într-o mână sau văd că le-a căzut un pic un colț al gurii, fața e deformată într-o parte sau nu mai pot mișca bine un picior, în acel moment trebuie să ajungă cât de mai repede la spital.”

Vorbim despre o patologie „foarte des întâlnită. E din ce în ce mai des întâlnită și, din păcate, media de vârstă e în scădere. Vin tot mai mulți pacienți tineri.”

Cauzele acestui fenomen? „Stilul de viață, stresul, alimentația nesănătoasă.”

Medicul subliniază și că mulți oameni au tendința să amâne momentul prezentării la spital, sperând că, dacă așteaptă un pic, simptomele vor trece de la sine, mai subliniază dr. Dan Mihoc. 

„Dacă pacientul face asta, s-ar putea ca atunci când vine la spital, să nu mai putem să îl ajutăm, dacă este prea târziu. Îndemn orice aparținător sau orice pacient ca atunci când are cea mai mică suspiciune de AVC să se adreseze rapid serviciului de urgență 112. Eu și colegii mei suntem aici și putem să ajutăm.”

Țara unde toate spitalele mari și medii au secții de radiologie intervențională

În timp ce procedura nu e încă dezvoltată și întâmpină probleme de finanțare în România, în Spania, trombectomia este o procedură foarte populară, iar toate spitalele mari și medii au secții de radiologie intervențională, unde efectuează proceduri chirurgicale minim invazive ghidate prin imagistică. 

„Aproape toate spitalele au departamente de radiologie. Aceste unități sunt bine reprezentate în spitalele publice, oferind proceduri programate în domeniile patologiei vasculare și tumorale, precum și în alte domenii ale medicinei. În plus, spitalele mari oferă servicii de urgență 24 de ore din 24 de ore”, spune José María Abadal Villayandre, președintele Societății de Radiologie Intervențională din Spania. 

„Este viitorul medicinei. Chirurgia minim invazivă este ghidată de cea mai recentă tehnologie imagistică. Recuperarea este rapidă după proceduri, uneori cu internare scurtă sau chiar fără internare după procedură. Intervențiile sunt de înaltă precizie, fără a «deschide» chirurgical pacientul”, adaugă medicul spaniol.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.