Trump promite că va bombarda ținte civile din Iran, dar surpriza vine din Golf: aliații care vor invazie terestră

Președintele Donald Trump și-a realuat miercuri amenințările de a ataca infrastructura iraniană, afirmând că SUA vor ataca un pod sau o centrală electrică de fiecare dată când Teheranul va ataca o navă în Strâmtoarea Ormuz, scriu Reuters și AFP.

„De fiecare dată când Republica Islamică Iran va trage asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz, fie că este vorba de rachete, drone sau orice alt dispozitiv sau armă, Statele Unite vor bombarda și distruge UN POD SAU O CENTRALĂ ELECTRICĂ, inclusiv cele situate lângă sau în capitala Teheran”, a afirmat Trump, într-un mesaj publicat pe rețeaua lui de socializare, Truth Social.

Statele Unite și Iranul și-au intensificat atacurile pe măsură ce acordul provizoriu de armistițiu, semnat luna trecută, s-a destrămat, iar lupta pentru controlul strategicei Strâmtori Ormuz a devenit și ea mai intensă, crescând riscul unei reveniri la ostilități pe scară largă.

Unii experți în drept internațional și lideri mondiali au criticat amenințările lui Trump de a viza podurile și centralele electrice iraniene, considerându-le ilegale în conformitate cu dreptul internațional, care interzice atacurile asupra țintelor civile.

Aliații SUA din Golful Persic, tot mai exasperați

Aliații arabi ai Washingtonului din Golful Persic sunt din ce în ce mai frustrați pe măsură ce ostilitățile dintre SUA și Iran se intensifică, luptele punând în pericol securitatea națională și economiile lor.

Exasperarea statelor din Golf este reliefată și de opiniile lor divergente cu privire la ce ar trebui să facă SUA în continuare, notează Bloomberg.

Unii oficiali consideră că președintele Donald Trump ar trebui să intensifice operațiunile militare prin desfășurarea de trupe terestre în anumite zone din Iran și, poate, chiar prin ocuparea insulei Kharg, un nod crucial pentru exportul de petrol al țării, potrivit unor persoane familiarizate cu situația, care au vorbit sub protecția anonimatului atunci când au abordat subiecte sensibile.

Acești oficiali consideră că liderii iranieni nu vor ceda și nu vor renunța la controlul asupra Strâmtorii Ormuz decât dacă SUA vor lua măsuri mai agresive, au afirmat sursele menționate. Alternativa este un conflict prelungit, chiar dacă de intensitate redusă, care ar putea dura luni de zile, a spus una dintre surse, ceea ce ar descuraja investitorii străini și turiștii din regiune.

Opinia multor oficiali din regiune este că SUA trebuie să „intensifice conflictul pentru a-l dezamorsa”, a declarat David Schenker, diplomat american pentru Orientul Mijlociu în timpul primului mandat al lui Trump și în prezent cercetător la Institutul din Washington pentru Politica Orientului Apropiat. „Trebuie făcut ceva mai mult, deoarece dinamica actuală nu va obliga Iranul să facă vreo concesie, fie că este vorba de strâmtoare, fie de problema nucleară.”

Un oficial american a declarat că Trump are relații extraordinare cu liderii din regiune și că administrația republicană a menținut legătura în mod regulat cu statele din Golf încă de la începutul războiului. Atacurile Iranului asupra vecinilor săi din Golf demonstrează că Teheranul este imprudent și că nu i se poate permite să dețină o armă nucleară, potrivit oficialului, care a solicitat să nu-i fie dezvăluit numele, având în vedere că discuta despre deliberări private.

Marți, Trump a lăsat să se înțeleagă că conflictul din Orientul Mijlociu s-ar putea să nu se încheie prea curând. „Dacă am pleca mâine, am avea un mare, am avea un mare succes”, le-a spus el reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele Libanului. „Dar nu plecăm mâine.”

Unele țări, printre care Qatarul, principalul mediator al conflictului alături de Pakistan, nu sunt de acord cu necesitatea extinderii operațiunilor militare și doresc o dezamorsare imediată a conflictului, au afirmat sursele. Scopul este de a împiedica ca luptele să atingă nivelul din martie și începutul lunii aprilie, când SUA și Israelul bombardau orașele iraniene, iar Teheranul lansa mii de drone și rachete peste țările din Golful Persic.

Această evoluție marchează o schimbare față de săptămânile care au precedat acordul provizoriu dintre SUA și Iran, încheiat la mijlocul lunii iunie, când statele arabe din Golf erau în mare parte unite în a-l îndemna pe Trump să recurgă la diplomație și să atenueze tensiunile cu Teheranul. Această solidaritate s-a destrămat pe măsură ce ostilitățile s-au agravat în ultimele două săptămâni, Iranul și SUA acuzându-se reciproc pentru eșecul așa-numitului memorandum de înțelegere pe care l-au semnat.

Kuweitul și Bahrainul au fost ținta unor atacuri iraniene intense, la fel ca și Iordania.

Centralele de apă și de energie electrică din Kuweit au fost lovite de rachete și drone, iar zborurile au fost suspendate în mod frecvent. Arabia Saudită, Qatarul și Emiratele Arabe Unite au înregistrat atacuri asupra petrolierelor lor în zona Strâmtorii Ormuz, în timp ce Iranul a lansat tiruri și asupra Omanului și Irakului.

Războiul, pe care bogatele monarhii din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) au îndemnat Washingtonul să nu-l declanșeze, le-a făcut să pună la îndoială capacitatea SUA de a-și proteja aliații. Ca urmare, unele dintre acestea caută acum să-și aprofundeze legăturile de apărare cu țările europene, au mai declarat sursele Bloomberg.

Opțiune grea pentru Trump

La rândul lui, Trump pare din ce în ce mai frustrat de liderii iranieni, mai ales după ce trei soldați americani au fost uciși săptămâna trecută în Iordania și Irak, iar un al patrulea este dat dispărut. Iranul a refuzat să înceteze atacurile asupra navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz, în ciuda amenințărilor faptului că Washingtonul a amenințat să intensifice loviturile aeriene până când Teheranul se va conforma.

Dar președintele american nu are opțiuni ușoare. Orice mișcare de a trimite trupe sau de a încerca să cucerească Insula Kharg ar provoca probabil atacuri de represalii și mai grave din partea Iranului și ar face ca prețurile petrolului să crească și mai mult. De asemenea, ar expune sute, posibil mii, de soldați americani la atacuri iraniene de la distanță mică, care ar fi greu de interceptat.

Nemulțumirea statelor din Golf față de Iran crește pe măsură ce traficul prin strâmtoarea strategică – care gestiona cea mai mare parte a fluxurilor lor de petrol înainte de război — se prăbușește din nou. Mulți oficiali din regiune se îndoiesc că această cale navigabilă se va redeschide complet în curând, a afirmat o altă persoană, care a dorit să rămână anonimă, neavând permisiunea de a aborda public asemenea chestiuni.

„Oamenii sunt frustrați, furioși”, a spus Michael Ratney, fost ambasador al SUA în Arabia Saudită. „Dar nu se exprimă prea mult în public, deoarece toți încearcă să-și gestioneze relația cu Trump. Vor ca petrolul lor să curgă, iar economiile lor să revină la normal. Situația actuală le provoacă multă anxietate.”

Emiratele Arabe Unite (EAU) s-au numărat printre cele mai vocale state din CCG în ceea ce privește menținerea strâmtorii deschise. Țara a continuat, alături de Arabia Saudită și Kuweit, să trimită petroliere prin strâmtoare în ciuda amenințărilor Iranului, deși adesea cu semnalele de satelit oprite pentru a evita detectarea.

Abu Dhabiul dorește ca țările europene să fie mai proactive și să demareze o misiune de deminare, despre care oficialii din EAU au spus că o vor începe odată ce va fi sigur, potrivit unei persoane familiarizate cu problema. Oficialii din EAU au discutat cu omologii lor din Europa despre acest lucru în ultima săptămână, a precizat persoana respectivă.

Într-o declarație din 18 iulie, Ministerul Afacerilor Externe al EAU a solicitat „oprirea imediată a escaladării conflictului și evitarea exacerbării tensiunilor și instabilității din regiune”. De asemenea, s-a menționat că ar trebui să aibă loc o „revenire rapidă la negocieri” și s-a subliniat „importanța asigurării unei navigații sigure și neîntrerupte prin Strâmtoarea Ormuz”.

Planuri economice

Războiul a aruncat în incertitudine viitorul economic pe termen scurt al unei regiuni care, în ultima jumătate de secol, s-a dezvoltat, grație exporturilor de petrol, devenind una dintre cele mai bogate din lume.

Principalele puteri economice, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, își diversifică în continuare activitățile în sectoare precum inteligența artificială, fondurile speculative și turismul, considerând stabilitatea regională esențială pentru atingerea acestui obiectiv.

Conflictul și închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz au afectat deja economiile acestor țări, forțându-le să oprească multe exporturi și provocând o creștere vertiginoasă a deficitelor lor bugetare.

Deși liderii din Golf au salutat în mare măsură memorandumul de înțelegere semnat luna trecută, aceștia și-au exprimat îngrijorarea că acesta ar putea oferi Iranului câștiguri financiare uriașe sub forma ridicării sancțiunilor, a deblocării fondurilor înghețate și a creării unui fond de reabilitare de 300 de miliarde de dolari. Niciunul dintre cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează încă să contribuie la acest fond, au afirmat unele dintre sursele citate.

Oficialii din Golf s-au arătat indignați de sugestia că ar trebui să plătească, de fapt, despăgubiri Republicii Islamice, în condițiile în care propriile lor țări au suferit atât de multe pagube în urma atacurilor iraniene.

Țările din Golf „sunt frustrate, dar neputincioase în a opri vreuna dintre părțile beligerante”, a declarat Ali Vaez, directorul Proiectului Iran din cadrul International Crisis Group.