Trump susține că dictatorul Kim Jong Un „îi duce lipsa”. De ce relația lor va fi pusă însă la încercare și cum s-a schimbat liderul nord-coreean

Niciun lider al Statelor Unite nu a gestionat relațiile cu Coreea de Nord la fel de bine ca Donald Trump, în timpul primului său mandat de la Casa Albă. Inițial, republicanul l-a amenințat cu „foc și furie” pe liderul nord-coreean dacă acesta continuă să testeze rachete. Apoi, Trump a ajuns să corespondeze cu Kim Jong Un și să se vadă cu el într-o serie de summituri fără precedent, declarând că „s-au îndrăgostit” unul de celălalt, potrivit CNN.

Acum, această prietenie improbabilă va fi pusă la încercare. Fostul președinte se va întoarce la Casa Albă într-un moment de alarmă acută în rândul SUA și al aliaților săi cu privire la Kim și la amenințarea reprezentată de regimul său.

Phenianul a trimis mii de soldați și tone de muniție în Rusia, pentru a o sprijini în războiul din Ucraina, iar liderii occidentali consideră că acest lucru reprezintă o escaladare majoră. Cu câteva zile înainte ca Trump să câștige alegerile prezidențiale din SUA, Coreea de Nord a lansat o altă amenințare – testarea unei rachete balistice intercontinentale cu raza de acțiune care poate lovi oriunde în SUA.

În timpul campaniei electorale, Trump a declarat că „îi lipsește” liderul nord-coreean și a lăsat să se înțeleagă că SUA nu se va „comporta urât” atunci când el va reveni la putere. Însă, în cel de-al doilea mandat al său, Donald Trump se va confrunta cu un lider al Coreei de Nord încurajat și, fără îndoială, mai periculos, notează CNN.

Kim și posibil arsenalul său sunt susținute de legăturile înfloritoare cu Moscova, iar Coreea de Nord și-a înăsprit poziția față de SUA și aliatul său, Coreea de Sud. Asta face ca ajungerea la un acord între cei doi lideri, în vederea limitării programului de înarmare al Coreei de Nord, să fie cu atât mai dificilă.

De asemenea, se ridică întrebarea dacă Trump, cunoscut pentru politica sa externă impulsivă, ar putea încerca să schimbe direcția cu privire la ceea ce SUA dorește să vadă din partea Coreei de Nord, spun experții.

„Cel mai apropiat tovarăș”

Întâlnirile pe care Trump și Kim le-a avut, în 2018-2019, în Singapore, Hanoi și în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, au creat o imagine fără precedent pentru ambii lideri.

Atunci, președintele superputerii democratice a lumii a fost fotografiat zâmbind și pozând pentru fotografii alături de un autocrat izolat, cunoscut pentru modul nemilos în care își conduce poporul și pentru dorința de a-și păstra regimul prin construirea de arme care sfidează sancțiunile.

Pentru Trump, întâlnirile au reprezentat o încercare de a realiza ceea ce alți președinți americani au vrut în mod repetat să facă – să limiteze programul nuclear necinstit al Phenianului. Pentru Kim, întâlnirile cu Trump au reprezentat atât o șansă de a încerca să obțină o reducere a sancțiunilor internaționale severe, cât și o ocazie rară de a i se acorda un prestigiu atât de mare pe scena mondială.

Însă discuțiile s-au încheiat fără niciun progres – cu o încheiere bruscă a summitului din 2019 de la Hanoi, ceea ce, potrivit experților, a reprezentat o mare pierdere de imagine pentru Kim.

Deși liderii s-au mai întâlnit o dată în acel an, Phenianul a refuzat, de atunci, să reia dialogul cu SUA, spun experții, și a reluat testele rachetelor. Deși nu a inițiat un test nuclear din anul 2017, recent Kim Jong Un a promis că va crește „exponențial” numărul de arme nucleare din țară.

„Circumstanțele în care trebuie să avem de-a face cu Coreea de Nord s-au schimbat fundamental în comparație cu acum cinci ani”, a declarat Rachel Minyoung Lee, membru senior al think tank-ului Stimson Center din Washington.

Ea a indicat „costul mai ridicat” al programelor nucleare și de rachete ale Coreei de Nord ca urmare a progreselor înregistrate de la Hanoi, precum și „reorientarea politicii externe” a Coreei de Nord după eșecul acelui summit, ca factori pentru „un scepticism fundamental în cercul de conducere nord-coreean cu privire la valoarea strategică a Statelor Unite”.

În ultimul an, Kim Jong Un a stârnit îngrijorare la nivel internațional prin ruperea politicii adoptată timp de decenii față de Coreea de Sud, țară pe care a clasificat-o drept un „inamic permanent”.

Liderul nord-coreean a cerut armatei sale să accelereze pregătirile de război ca răspuns la „mișcările de confruntare” ale SUA – acțiuni care au avut loc în timp ce administrația Biden a consolidat legăturile și a sporit exercițiile militare cu Coreea de Sud și Japonia.

Nu în ultimul rând, Kim a aprofundat legăturilor cu Rusia. Liderul nord-coreean s-a întâlnit cu „cel mai apropiat tovarăș” al său, președintele rus Vladimir Putin, de două ori din septembrie anul trecut și a semnat un pact major de apărare în iunie. De ziua lui Putin, anul acesta, Kim Jong Un l-a felicitat pe liderul de la Kremlin, numindu-l „cel mai apropiat tovarăș”.

De asemenea, oficialii occidentali au avertizat cu privire la o „axă” antioccidentală emergentă a Chinei, Coreei de Nord și Iranului cu Rusia – un lucru, cel mai probabil, pozitiv pentru liderul nord-coreean care încearcă să câștige influență internațională.

„Kim consideră că are mult mai multe de câștigat din punct de vedere economic, militar și diplomatic prin alinierea Coreei de Nord cu China și Rusia, decât prin reangajarea cu Statele Unite, în condițiile în care rezultatele sunt atât de incerte”, a mai spus Rachel Minyoung Lee.

Solicitarea a ceva mai puțin decât denuclearizarea ar fi o „poziție dificilă” pentru SUA

Toate acestea ridică miza pentru modul în care Trump îl va aborda pe Kim, punând sub semnul întrebării dacă dictatorul va fi dispus să se așeze din nou la masă cu republicanul și dacă Trump va dori să reaprindă relația de prietenie dintre ei.

Vorbind pentru CNN în timpul unei discuții World Knowlege Forum la Seul, în septembrie, înainte de alegeri, fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brien, a declarat că Trump ar relua discuțiile cu Coreea de Nord dacă ar reveni la putere.

Dar este „neclar” cum va răspunde Kim la noile discuții și dacă va „reveni la promisiunea de denuclearizare”, a spus O’Brien, referindu-se la promisiunile din trecut care nu s-au concretizat. Pentru SUA, solicitarea a ceva mai puțin decât denuclearizarea ar fi o „poziție dificilă” de adoptat, a adăugat el.

Ca răspuns la comentariile lui Trump conform cărora Kim „îi simte lipsa”, presa de stat nord-coreeană a declarat în vară că Phenianului „nu îi pasă” cine va prelua funcția în SUA. Poziția oficială pare să fie că, indiferent de ceea ce se întâmplă în SUA, politica lui Kim privind armele nucleare va continua.