Sari direct la conținut

Ucraina devine rapid un fel de Waterloo pentru Putin

HotNews.ro
Vladimir Putin, Foto: en.kremlin.ru
Vladimir Putin, Foto: en.kremlin.ru

Rapida înaintare a forțelor ucrainene din ultima săptămână are o serie de implicații care depășesc conflictul în cursul căruia au apărut. În joc este viitorul președintelui rus Vladimir Putin și, în consecință, al Rusiei însăși – scrie miercuri într-un editorial revista americană Newsweek, citată de Rador.

Deși este prea devreme să se poată estima evoluția evenimentelor, date fiind numeroasele știri apărute la sfârșitul acestei săptămâni, e clar că, în comparație cu armata rusă, armata ucraineană se dovedește superioară în privința tacticilor de comandă și în privința moralului. Dată fiind aprovizionarea lor continuă din Occident – în special din SUA – ucrainenii îi pot alunga pe ruși afară din țara lor.

Nu există absolut nicio șansă în privința vreunei înțelegeri negociate. Atrocitățile comise de ruși în cele câteva luni de la ocupație – inclusiv distrugerea unor școli, locuințe și orașe – fac ca o înțelegere negociată cu Ucraina să devină imposibilă. La fel cum aliații nu au putut concepe altceva din partea Germaniei și Japoniei decât capitularea necondiționată, ucrainenii nu pot nici ei accepta altceva din partea rușilor decât retragerea necondiționată a oricăror pretenții legate de Ucraina.

Dacă Rusia este învinsă, care ar mai fi viitorul lui Putin? Nu cunoaștem vreo grupare din Rusia care să-l poată înlătura legal de la putere. Putin a avut grijă de asta. Dar atunci când rușilor le va fi clar că Putin a pierdut războiul și, odată cu el, și averea, prestigiul și atâtea vieți omenești, lui Putin îi va fi imposibil să rămână la putere.

Având în vedere că niciun for nu dispune de autoritatea legală de a-l demite pe Putin, vor fi necesare alte căi juridice prin care rușii să poată interveni. Niște proteste îndeajuns de mari și de răspândite ar putea face ca lui Putin să îi fie imposibil să mai rămână la putere. Asta s-a mai întâmplat și înainte.

În 1989, Mihail Gorbaciov a pus parlamentul sovietic în fața unor alegeri reale. Boris Elțîn, anterior popularul primar al Moscovei, a fost ales de o circumscripție moscovită. În anul următor, în pofida opoziției venite din partea lui Gorbaciov și a Partidului Comunist, Elțîn a candidat și a fost ales președinte al Rusiei. De pe această poziție, el și-a sporit puterea executivă și a declanșat dizolvarea Uniunii Sovietice. În 1991, membri radicali ai Partidului Comunist au organizat o revoltă împotriva lui Gorbaciov, menită să ducă la refacerea vechii Uniunii Sovietice. Ei au fost opriți de protestele populației din marile orașe ale țării, iar, pe data de 31 decembrie 1991, controlul Partidului Comunist asupra Rusiei a luat, în cele din urmă, sfârșit.

Cu puțin timp înaintea datei de 31 decembrie 1999, Elțîn demisionează surprinzător din funcția de președinte și îl numește pe Vladimir Putin în calitate de președinte interimar. Ulterior, în luna martie a anului 2000, Putin a ajuns să câștige alegerile. De atunci, Putin și-a consolidat puterea și a eliminat multe grupări din guvernul rus care i-ar fi putut împiedica ascensiunea. Acum, întrebarea care se pune este cum ar putea un Putin extrem de slăbit să fie înlăturat de la putere când acum există puține pârghii guvernamentale care ar avea autoritatea să îl înfrânte?

Din nefericire, calea cea mai probabilă este haotică, cam așa cum a fost în 1989, dar există cel puțin o persoană – Alexei Navalnîi – care ar avea probabil un sprijin suficient de mare în Rusia ca să devină personajul central în orice tentativă de înlăturare a lui Putin.

Navalnîi, care a supraviețuit unei tentative de otrăvire în 2021 – aproape sigur datorată oamenilor lui Putin – se află actualmente la închisoare, undeva în Rusia. El a fost prețuit pentru că s-a întors din Germania în Rusia după ce a fost tratat, dar a fost imediat trimis la închisoare de Putin pe baza unor false acuzații. Cu ocazia ultimului recurs înaintat la Moscova, împotriva condamnării sale la nouă ani de închisoare, Navalnîi l-a acuzat pe Putin de corupție și a susținut că războiul din Ucraina “se bazează pe niște minciuni”. O înfrângere în Ucraina ar fi considerată o probă în sprijinul acestei acuzații.

Dacă războiul din Ucraina se termină urât pentru Rusia, așa cum lasă să se întrevadă ultimele evenimente, și dacă ucrainenii, așa cum ar fi de așteptat, vor continua să fie sprijiniți de Occident și vor refuza să negocieze cu Putin, în marile orașe din Rusia ar fi așteptate proteste în masă și, în cele din urmă, rezultatul ar putea fi o schimbare a guvernului rus.

[Articol de Peter J. Wallison / Newsweek]

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro