Sari direct la conținut

UE a ajuns la o înțelegere privind un amplu proiect-cadru care să extindă protecția oferită societății civile în țările membre

HotNews.ro
Parlamentul European Bruxelles, Foto: Inquam Photos / George Călin
Parlamentul European Bruxelles, Foto: Inquam Photos / George Călin

Parlamentul European a ajuns la un acord cu țările membre ale UE în vederea unui nou set de reglementări care să ofere ample protecții la nivelul comunitar pentru jurnaliști, organizațiile mass-media, activiști, mediul universitar, artiști și cercetători față de acțiunile în justiție nefondate și abuzive împotriva lor.

Noile măsuri cuprinse în cadrul unui proiect legislativ numit „SLAPP” se vor aplica indiferent dacă persoanele și organizațiile protejate sunt chemate în instanță în țara lor sau într-un alt stat al UE, legislativul european afirmând că astfel vor fi protejați „oamenii și organizațiile active în domenii precum drepturile omului, mediul, lupta împotriva dezinformării și corupției”.

Persoanele și organizațiile reclamate vor putea cere instanței respingerea în stadiu preliminar a reclamațiilor nefondate, situație în care cei care depun plângerile vor trebui să demonstreze că au un caz întemeiat.

Legiuitorii europeni se așteaptă ca instanțele să dea hotărâri rapide în astfel de cazuri și, pentru a putea descuraja procesele frivole, ele vor avea puterea de a impune penalități descurajante reclamanților, „de regulă grupuri de lobby, corporații sau politicieni”, potrivit comunicatului PE în care este anunțat acordul.

Instanțele vor putea obliga reclamanții să achite toate costurile juridice, inclusiv onorariile percepute de avocații pârâților, iar în statele membre în care legea națională nu permite acoperirea integrală a lor de către reclamant guvernele vor trebui să se asigure că ele sunt achitate, dacă nu sunt excesive.

Ce protecții va oferi legea SLAPP jurnaliștilor și celorlalți membri ai societății civile din UE

Concret, persoanele care se confruntă cu cauze SLAPP vor beneficia de o serie de garanţii şi protecţii procedurale, potrivit Agerpres:

  • garanţie financiară: o instanţă poate hotărî să impună ca reclamantul, şi anume persoana sau societatea care a iniţiat o cauză SLAPP, să furnizeze o garanţie pentru acoperirea cheltuielilor de judecată;
  • respingere rapidă: un judecător poate hotărî, după o examinare corespunzătoare a cauzei, să respingă o cerere ca vădit nefondată cât mai devreme posibil în cadrul procedurii; dacă a fost lansată o solicitare de respingere rapidă, reclamantului îi revine sarcina de a demonstra faptul că cererea nu este în mod vădit nefondată;
  • costuri: întrucât cauzele SLAPP urmăresc adesea epuizarea resurselor financiare ale unui jurnalist, o instanţă poate hotărî că reclamantul trebuie să suporte cheltuielile de judecată, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP;
  • sancţiuni: în cazul unei proceduri judiciare abuzive, o instanţă poate hotărî să impună sancţiuni disuasive sau alte măsuri adecvate în sarcina părţii care a iniţiat procedura respectivă.

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns, la începutul lunii iunie, la o poziţie comună cu privire la propunerea legislativă a Comisiei Europene care va proteja jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului împotriva cererilor vădit nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive.

Întrucât proiectul a fost aprobat acum și de către Parlamentul European, el urmează să fie votat și ratificat oficial în plen de legislativul UE și cele din statele membre.

Prevederile sale vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE iar statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a le transpune în legislația națională.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro