Ulcerul apare mai ales de la o infecție bacteriană! Semne că ai putea avea ulcer și metode pentru a-l controla

Ulcerul stomacal, cunoscut și sub denumirea de ulcer peptic, reprezintă o leziune a mucoasei stomacului cauzată de excesul de acid gastric. Deși mulți pacienți cu ulcer nu prezintă simptome evidente, unii pot resimți dureri abdominale, senzație de plenitudine sau balonare inexplicabilă. Statisticile arată că aproximativ 10% din populația mondială suferă de această afecțiune.
Principala cauză a ulcerului gastric este infecția cu bacteria Helicobacter pylori. Dar, printre factorii declanșatori se numără fumatul, consumul excesiv de alcool, stresul cronic și utilizarea frecventă a medicamentelor antiinflamatoare. Interesant este că predispoziția la ulcer poate fi influențată și de grupa sanguină. Potrivit studiilor, persoanele cu grupa de sânge A au un risc mai mare de a dezvolta ulcere canceroase, în timp ce cele cu grupa de sânge O sunt mai predispuse la ulcere duodenale.
Deși în majoritatea cazurilor ulcerul peptic nu provoacă efecte grave, netratat poate duce la complicații precum sângerările interne sau deteriorarea severă a mucoasei stomacului. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice pentru combaterea infecției bacteriene, împreună cu modificări ale stilului de viață, acolo unde este necesar.
Tipuri de ulcer peptic
În funcție de zona în care se dezvoltă, există trei tipuri principale de ulcer peptic:
Ulcerul gastric
Acest tip de ulcer se dezvoltă atunci când mucoasa stomacului este deteriorată și apar leziuni. În mod normal, stratul protector de mucus al stomacului are rolul de a apăra mucoasa împotriva acidului gastric, dar când este compromis, mucoasa devine vulnerabilă la acțiunea corozivă a acidului.
Persoanele cu ulcer gastric resimt frecvent dureri care se accentuează în timpul mesei, deoarece contactul dintre alimente, acidul gastric și zona afectată agravează disconfortul. Această particularitate permite medicilor să distingă între ulcerul gastric și alte tipuri de ulcere, potrivit studiilor. De cele mai multe ori, ulcerul gastric este asociat cu infecția bacteriană Helicobacter pylori sau cu utilizarea excesivă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Ulcerul duodenal
Ulcerul duodenal afectează duodenul – prima porțiune a intestinului subțire, situată imediat după stomac. Acest tip de ulcer se formează atunci când acidul gastric pătrunde în duoden, unde erodează mucoasa slăbită.
Spre deosebire de ulcerul gastric, durerile asociate ulcerului duodenal tind să se amelioreze după masă, deoarece alimentele neutralizează temporar acidul gastric din duoden. Ulcerul duodenal este, de asemenea, strâns legat de infecția cu H. pylori și poate fi agravat de consumul excesiv de alcool, fumat și stres.
Ulcerul esofagian
Ulcerul esofagian este mai puțin frecvent, dar poate apărea atunci când mucoasa esofagului, tubul care transportă alimentele și lichidele din gât în stomac, este expusă la acidul gastric. Această afecțiune este adesea asociată cu refluxul gastroesofagian cronic (GERD), o tulburare în care acidul stomacal urcă în esofag. Expunerea repetată la acid poate deteriora mucoasa, ducând la formarea ulcerului. Simptomele includ dureri în piept, arsuri retrosternale și dificultăți la înghițire.
Cauzele apariției ulcerului peptic
Ulcerul peptic este rezultatul dezechilibrului dintre factorii protectori ai mucoasei stomacului și cei care o atacă. Până la mijlocul anilor 1980, se credea că ulcerele sunt cauzate, în principal de stres, factori genetici ce predispuneau la secreție excesivă de acid gastric și obiceiuri nesănătoase, precum consumul excesiv de alimente grase, alcool, cofeină și tutun. Acești factori erau considerați responsabili pentru acumularea de acid gastric care putea eroda mucoasa stomacului, duodenului sau esofagului.
H. pylori
Deși excesul de acid gastric joacă într-adevăr un rol important, cercetările ulterioare au demonstrat că principala cauză a ulcerelor gastrice și duodenale este o infecție bacteriană. Descoperirile făcute începând cu anii 1980 au arătat că bacteria Helicobacter pylori este prezentă în peste 90% dintre ulcerele duodenale și aproximativ 80% dintre ulcerele gastrice. Totuși, aceste procente sunt în scădere, datorită diagnosticării și tratamentului mai eficient.
Bacteria H. pylori are multiple mecanisme prin care contribuie la formarea ulcerului. Aceasta produce o enzimă numită urează, care reduce aciditatea acidului gastric, făcându-l mai puțin capabil să distrugă bacteriile, dar și să protejeze mucoasa stomacului. Astfel, stratul protector de mucus devine mai vulnerabil, permițând fluidelor digestive să deterioreze mucoasa. De asemenea, H. pylori aderă la celulele stomacului, provocând inflamație și iritație, slăbind și mai mult mucoasa.
Antiinflamatoarele nesteroidiene
Un alt factor declanșator îl reprezintă utilizarea frecventă sau pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum aspirina, ibuprofenul sau naproxenul. Aceste medicamente acționează prin blocarea producției unei substanțe chimice care protejează pereții interni ai stomacului și intestinului subțire. Fără această protecție, mucoasa devine mai vulnerabilă la atacul acidului gastric. Riscul este mai mare în cazul persoanelor care iau astfel de medicamente în doze mari sau perioade lungi de timp. Alte analgezice, cum ar fi acetaminofenul, nu au același efect asupra stomacului.
Alcoolul și țigările
Alcoolul irită și deteriorează mucoasa stomacului, slăbind protecția naturală. În mod similar, fumatul afectează negativ stomacul, prin reducerea fluxului de sânge către mucoasă și prin interferarea cu procesul de vindecare, crescând astfel riscul de ulcere.
Alte cauze
Deși stresul psihologic nu este considerat o cauză directă, el poate exacerba simptomele și poate contribui la formarea ulcerului în combinație cu alți factori de risc. O alimentație bogată în grăsimi, cofeină sau condimente poate stimula producția de acid gastric și agrava simptomele existente, deși nu reprezintă o cauză principală.
Factorii suplimentari includ unele afecțiuni rare, cum ar fi sindromul Zollinger-Ellison, în care tumorile localizate în pancreas sau duoden stimulează stomacul să producă acid gastric în cantități excesive. Bolile cronice (de exemplu, ciroza), pot slăbi mucoasa stomacului, sporind riscul de ulcer. Istoricul de intervenții chirurgicale la stomac, infecțiile anterioare cu bacterii, ciuperci sau virusuri diferiți de H. pylori, precum și anumite tipuri de cancer sau boala Crohn pot, de asemenea, să crească probabilitatea apariției ulcerului gastric.
Vârsta și grupa de sânge
Unele studii au arătat că vârsta înaintată este un factor de risc important. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, mucoasa stomacului devine mai vulnerabilă, iar riscul de reflux biliar crește din cauza relaxării valvei care separă stomacul de duoden. În plus, persoanele mai în vârstă pot avea un risc crescut din cauza utilizării regulate a AINS pentru gestionarea durerilor cronice, cum ar fi cele cauzate de artrită.
Predispozițiile genetice, precum grupa de sânge, pot influența, de asemenea, riscul de ulcer gastric. Potrivit studiilor, persoanele cu grupa de sânge A au o probabilitate mai mare de a dezvolta ulcere canceroase, în timp ce cele cu grupa de sânge O sunt mai predispuse la ulcere duodenale, posibil din cauza lipsei unei substanțe protective de pe suprafața celulelor sanguine.
Pe lângă aceste cauze, există și ulcere pentru care nu poate fi identificată o cauză specifică. Acestea sunt denumite ulcere idiopatice și pot apărea în absența factorilor menționați anterior.
Simptomele ulcerului peptic
În aproximativ două treimi dintre cazuri, persoanele afectate nu prezintă simptome evidente, conform statisticilor. Cu toate acestea, atunci când sunt prezente, simptomele pot varia de la disconfort ușor până la manifestări severe care necesită atenție medicală imediată.
Durerea abdominală superioară
Cel mai frecvent simptom al ulcerului peptic este durerea în partea superioară a abdomenului. Aceasta este adesea descrisă ca o senzație de arsură sau durere surdă, care poate apărea la intervale regulate. Durerea este mai frecventă între două și cinci ore după masă sau pe timpul nopții, când stomacul este gol. În unele cazuri, consumul de alimente poate ameliora temporar durerea, deoarece mâncarea neutralizează acidul gastric, dar la alte persoane, durerea poate deveni mai intensă imediat după masă.
Indigestia
Un alt simptom al ulcerului peptic este indigestia, care se manifestă printr-un disconfort generalizat în zona superioară a abdomenului. Aceasta poate include arsuri la stomac, o senzație de balonare sau plenitudine abdominală, eructații frecvente și senzația de sațietate precoce.
Persoanele cu ulcer peptic pot simți că se satură mai repede decât în mod normal sau pot resimți un disconfort accentuat după mese mici. Indigestia poate apărea și ca un simptom izolat sau în combinație cu alte manifestări ale ulcerului.
Greața
Greața este un simptom des întâlnit în cazul ulcerului peptic și poate apărea atât după mese, cât și pe stomacul gol. Este adesea descrisă ca o senzație persistentă de disconfort gastric, care poate fi însoțită de senzația de vomă. În unele cazuri, greața poate persista pe tot parcursul zilei, agravând disconfortul general.
Pierderea apetitului și scăderea în greutate
Ulcerul peptic poate cauza scăderea poftei de mâncare, fie din cauza durerii asociate consumului de alimente, fie din cauza disconfortului abdominal general. Pierderea apetitului poate duce la o scădere neintenționată în greutate. În unele cazuri, pacienții dezvoltă malnutriție, deoarece ulcerele pot afecta capacitatea organismului de a absorbi eficient nutrienții din alimente.
Vărsături și sângerări gastrointestinale
În cazurile mai severe, ulcerul peptic poate duce la vărsături frecvente, uneori însoțite de sânge. Sângele poate apărea sub forma unor cheaguri sau particule care seamănă cu zațul de cafea, indicând sângerare internă. Acest simptom necesită asistență medicală de urgență.
De asemenea, un ulcer care sângerează poate cauza apariția scaunelor de culoare neagră sau cu aspect de gudron, un semn clar al hemoragiei gastrointestinale. Aceste simptome sunt rare, dar reprezintă complicații grave ale ulcerului peptic.
Oboseala și anemia
Ulcerul peptic poate duce la pierderi mici, dar constante de sânge, cauzând astfel anemie. Anemia apare atunci când organismul nu are suficiente globule roșii pentru a transporta oxigenul, ceea ce poate provoca oboseală persistentă, dificultăți de concentrare și slăbiciune generală. De asemenea, durerile abdominale asociate ulcerului pot perturba somnul amplificând senzația de epuizare.
Simptome rare sau complicații
În cazuri rare, ulcerul peptic poate duce la complicații mai grave, cum ar fi:
- Perforarea stomacului sau a duodenului, care provoacă o durere abdominală bruscă și severă, necesitând intervenție chirurgicală imediată;
- Obstrucția intestinală, care poate împiedica trecerea alimentelor în intestin, manifestându-se prin vărsături persistente și balonare severă;
- Pierderea masivă de sânge, care poate cauza șoc hemoragic și simptome precum amețeli, leșin și puls rapid.
Cum se stabilește diagnosticul
Simptomele severe, precum amețeala, scaunele negre sau voma cu urme de sânge, impun consult medical de urgență. Aceste semne pot indica o sângerare internă sau o perforație a stomacului, ambele fiind situații grave.
Diagnosticul implică diverse metode:
- Testul respirator pentru H. pylori: detectează bacteriile prin analiza respirației;
- Endoscopia superioară: permite examinarea stomacului și prelevarea de biopsii;
- Analizele de sânge și scaun: pot evidenția sângerări sau prezența bacteriei.
Tratamentul ulcerului peptic
Dacă suferi de un ulcer peptic, medicul va recomanda un plan de tratament bazat pe cauza acestuia. Cea mai frecventă metodă de tratament constă într-o combinație de antibiotice pentru a elimina bacteria Helicobacter pylori și medicamente pentru reducerea acidității stomacului. Aceasta presupune, de obicei, administrarea inhibitorilor pompei de protoni (IPP), cum ar fi Aciphex sau Nexium și antibiotice. Inhibitorii pompei de protoni sunt prescriși pentru câteva săptămâni, având rolul de a reduce producția de acid gastric.
Dacă ulcerul este cauzat de utilizarea excesivă a analgezicelor fără prescripție medicală, cum ar fi AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), medicul îți va recomanda să renunți la aceste medicamente. În plus, poate fi prescris un medicament citoprotector, care acoperă ulcerele și le protejează de acidul gastric. Alte medicamente includ antiacide pentru a combate acidul gastric sau blocanți ai receptorilor de histamină (H2), care reduc cantitatea de acid produsă în stomac.
Alte tratamente posibile pot fi suplimentele cu bismut, care încetinesc creșterea bacteriei H. pylori și probioticele, care pot avea un efect benefic în încetinirea dezvoltării acestei bacterii.
Modificări ale stilului de viață
Pe lângă tratamentul medicamentos, schimbările obiceiurilor zilnice pot ajuta la gestionarea și prevenirea ulcerelor. Acestea pot include:
- Renunțarea la fumat;
- Reducerea consumului de alcool și cofeină;
- Evitarea alimentelor care agravează simptomele, cum ar fi cele picante sau acide.
Dacă ulcerul nu răspunde la tratament medicamentos sau la schimbările stilului de viață, poate fi necesară intervenția chirurgicală. În funcție de caz, pot fi indicate următoarele proceduri chirurgicale:
- Gastrectomia: îndepărtarea unei părți din stomac;
- Vagotomia: secționarea nervului vag pentru a reduce producția de acid gastric;
- Antrectomia: îndepărtarea părții inferioare a stomacului care produce hormonul responsabil cu stimularea sucurilor digestive;
- Piloroplastia: lărgirea deschiderii dintre stomac și duoden pentru a facilita trecerea alimentelor;
- Chirurgia laparoscopică: utilizarea unui tub mic cu o cameră pentru a investiga și, dacă este necesar, trata problemele esofagului, stomacului sau intestinului subțire.
Alte remedii
Nu există remedii naturiste care să vindece ulcerul gastric, însă anumite alimente și suplimente pot ajuta la combaterea bacteriei H. pylori. Printre acestea se numără:
- legumele crucifere (cum ar fi broccoli și conopida);
- verdețurile;
- alimentele fermentate (cum ar fi varza murată și iaurtul);
- fructele (mere, fructe de pădure);
- ulei de măsline;
- miere de albine;
- suplimente cu probiotice;
- vitamina C;
- glutamină.
Este recomandată evitarea alimentelor picante, acide, tutunul, cofeina și alcoolul, deoarece acestea pot agrava simptomele.
Pentru a preveni infecția cu H. pylori, se recomandă măsuri riguroase de igienă, precum spălarea frecventă a mâinilor cu apă caldă și săpun, gătirea corectă a alimentelor și consumul de apă potabilă sigură. Aceste măsuri pot reduce riscul de transmitere a bacteriei și apariția ulcerelor.
SURSA FOTO: Dreamstime.com