Sari direct la conținut

Ultimele zile ale Revolutiei Romane

HotNews.ro

La 18 ani de la revolutia din decembrie, numarul intrebarilor este mult mai mare decit cel al raspunsurilor. Inca nu se stie daca au existat si cine au fost teroristii, cine este responsabil pentru mortii si ranitii revolutiei, cit de necesara a fost uciderea lui Nicolae Ceausescu in urma unui simulacru de proces, care au fost rolul si consecintele implicarii marilor puteri. Pe de alta parte, se apropie de soroc „profetia” lui Silviu Brucan, care spunea ca Romania va avea nevoie de doua decenii pentru a deveni un stat democratic.

In dimineata zilei de 22 decembrie, mii de tineri si muncitori muncitori de pe platformele industriale vin inspre centrul Bucurestiului, pentru a cere inlaturarea regimului comunist. La ora 9:30, Piata Universitatii era plina de oameni.

La ora 10:00, radioul public anunta introducerea legii martiale si interzicerea grupurilor mai mari de cinci persoane. Pe strazi erau insa zeci de mii de oameni. Fortele de securitate (armata si militia), dupa ce in prima faza au incercat sa opreasca protestatarii, in scurt timp trec de partea revolutiei. Motivul pentru care au facut acest gest ramine si astazi un mister.

In aceeasi dimineata, intre orele 9 si 11, Vasile Milea, ministrul apararii la acel moment, a murit in conditii suspecte. Un comunicat dat de Ceausescu spunea ca Milea a fost gasit vinovat de tradare, si ca s-a sinucis dupa dezvaluirea tradarii sale. O ancheta ulterioara a ajuns la concluzia, nu certa insa, ca Milea a incercat sa isi provoace o stare de incapacitate, insa glontul i-a sectionat o artera, provocandu-i in scurt timp moartea.

In dupa amiaza zilei de 22 decembrie, pe fondul pierderii sprijinului armatei si al fortelor de securitate, Nicolae Ceausescu si sotia sa vor fugi cu un elicopter de pe sediul Comitetului Central al Partidului Comunist. Fuga lor este insotita de un cor de fluieraturi dar si urale din partea multimii ce incerca sa intre in cladirea ce reprezenta sediul puterii PCR.

Dupa 22, cind s-a tras in noi

In acest timp, in Bucuresti si in mai multe orase din tara au loc confruntari violente intre protestatari si ceea ce nici pina astazi nu s-a dovedit daca au existat cu adevarat: teroristii.

Ulterior, in sediul Partidului Comunist un grup de lideri comunisti din esalonul doi sau simpli revolutionari constituiau o miscare de uniune nationala, numita Frontul Salvarii Nationale. Regimul comunist era declarat ilegal. Lider al FSN avea sa fie ales Ion Iliescu.

Pe 23 decembrie, bucurestenii sunt pe strazi, ca sa lupte (cu pretul vietii multora ) cu un inamic invizibil. Identitatea „teroristilor” ramane invaluita in mister pana in ziua de azi. Nici o persoana nu a fost oficial acuzata pana in momentul de fata de comiterea unor acte de „terorism” in cadrul revolutiei din 1989, iar acest fapt a ridicat multe suspiciuni despre relatia dintre „teroristi” si noul guvern.

La 24 decembrie, Bucurestiul era un oras parca aflat sub asediu. Tancuri, TAB-uri si camioane patruleaza pe strazile orasului sau protejau punctele strategice. „Activitatile teroriste” au continuat pina pe 27 decembrie, cand dintr-o data au incetat.

Revenind la sotii Ceausescu, acestia au incercat pe 22 decembrie sa fuga din tara, dar cum armata a inchis spatiul aerian au fost obligati sa aterizeze in apropiere de Tirgoviste, unde si-au abandonat elicopterul. Sunt arestati de fortele militare si transpotati la o garnizoana din apropiere.

Pe 25 decembrie, in ziua de Craciun, cei doi au fost condamnati la moarte de catre o curte militara ad-hoc, pentru o serie de acuzatii, printre care si cea de genocid. Au fost executati prin impuscare. Filmarea cu procesul si finalul executiei a fost difuzata in aceeasi zi la televiziunea nationala, TVR.

In zilele care au urmat, in majoritatea oraselor din tara a fost liniste. Romanii aveau sa sarbatoreasca revelionul, primul in libertate dupa foarte multi ani.

Conform datelor oficiale, in Revolutia romana din decembrie au murit 1142 de persoane, au fost ranite 3138, iar alte 760 au fost retinute.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro