Ultimii doi urși panda din Japonia pleacă spre China, pe fondul înrăutățirii relațiilor bilaterale
Fanii urșilor panda japonezi s-au adunat duminică pentru ultima întâlnire la grădina zoologică Ueno din Tokyo, înainte ca gemenii Xiao Xiao și Lei Lei să se întoarcă în China marți.
Plecarea lor va lăsa Japonia fără panda pentru prima dată în jumătate de secol, iar șansele de a găsi un înlocuitor sunt slabe, relațiile Tokyo-ului cu Beijingul fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii ani.
China a trimis pentru prima dată urși panda în Japonia în 1972, un cadou menit să marcheze normalizarea legăturilor diplomatice dintre cei doi vecini precauți. Urșii drăgălași alb-negru au cucerit imediat inimile japonezilor, devenind celebrități naționale.

Cei mai noi gemeni panda au atras mulțimi uriașe, în ciuda unei limite stabilite de grădina zoologică de un minut per vizitator.
Mulți dintre cei prezenți nu au mai prins bilete pentru a vedea urșii panda au venit oricum la grădina zoologică pentru a marca ultima zi.
Michiko Seki, o fană de lungă durată a urșilor panda, într-o cămașă alb-negru cu model de panda, a spus că este bucuroasă să fotografieze gemenii panda. Ea folosea același aparat foto pe care îl cumpărase când a început să o fotografieze pe sora lor mai mare, Xian Xian, care a părăsit Japonia acum doi ani.
Seki spune că nu vrea să vadă ursuleții panda blocați în dispute diplomatice. „Sunt animalele care pot oferi un confort extraordinar”, a spus ea. „Japonia are nevoie de panda și (eu) sper că politicienii vor găsi o soluție.”
Beijingul împrumută urși panda altor țări, dar își păstrează proprietatea, inclusiv asupra puilor pe care îi produc. Xiao Xiao și sora sa, Lei Lei, s-au născut la grădina zoologică din Ueno în 2021.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, întrebat despre trimiterea de noi panda de către China în Japonia, a declarat: „Știu că panda uriași sunt iubiți de mulți în Japonia și îi invităm pe prietenii japonezi să vină să-i viziteze în China.”
Japonia se confruntă cu tensiuni politice, comerciale și de securitate tot mai mari cu China, care a fost indignată de remarcile recente ale prim-ministrului Sanae Takaichi, conform cărora o potențială acțiune chineză împotriva Taiwanului ar putea declanșa o intervenție japoneză.
Relațiile dintre Japonia și China au fost tensionate încă de la agresiunea japoneză din secolul al XIX-lea. Există încă dispute teritoriale în Marea Chinei de Est, deoarece ascensiunea Chinei este însoțită de amenințări la adresa securității și de o influență economică tot mai mare în regiune.
Principalul purtător de cuvânt al guvernului japonez, Minoru Kihara, a recunoscut joi că Consulatul Japoniei din Chongqing este fără consul timp de o lună, deoarece China a amânat aprobarea unui înlocuitor.
Urșii panda uriași, originari din sud-vestul Chinei, servesc drept mascotă neoficială. Beijingul îi împrumută altor țări ca semn de bunăvoință și ca parte a programelor de cercetare și conservare.
Prima pereche de panda, Kang Kang și Lan Lan, pe care China a dăruit-o Japoniei, a ajuns în Ueno pe 28 octombrie 1972. La o lună după ce prim-ministrul Japoniei de la acea vreme, Kakuei Tanaka, și premierul chinez Zhou Enlai au semnat un comunicat comun de normalizare a relațiilor dintre țări. Japonia a menționat că „înțelege și respectă pe deplin” revendicarea Chinei asupra Taiwanului ca „parte inalienabilă” a teritoriului său.
China a dăruit în acea perioadă primii panda uriași și altor națiuni occidentale, inclusiv Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei.
Absența urșilor panda de la grădina zoologică ar cauza o pierdere anuală de aproximativ 20 de miliarde de yeni (128 de milioane de dolari), potrivit lui Katsuhiro Miyamoto, profesor de economie la Universitatea Kansai.
„Dacă situația continuă timp de mai mulți ani, se așteaptă ca impactul economic negativ al lipsei de panda să ajungă la zeci de miliarde de yeni”, a declarat Miyamoto într-un comunicat. „Pentru japonezii iubitori de panda, inclusiv pentru mine, sper să se întoarcă cât mai curând posibil.”
