Un anunț care a picat ca o bombă: Cele trei puncte majore ale intervenției de la Davos pe care au stat ațintiți toți ochii. Ce se întâmplă astăzi
Toate privirile au fost îndreptate spre Davos miercuri, în timp ce liderii mondiali așteptau să afle până unde este dispus să meargă președintele american Donald Trump pentru a achiziționa Groenlanda. Într-un discurs care a durat mai mult de o oră, liderul de la Casa Albă a afirmat că dorește „negocieri imediate” pentru a prelua controlul asupra teritoriului arctic, dar a exclus utilizarea „forței excesive” în acest scop.
Președintele SUA amenințase că va impune tarife vamale suplimentare de 10% asupra a opt aliați europeni dacă aceștia se vor opune în continuarea planurilor sale privind preluarea insulei care aparține Regatului Danemarcei, țară care este membră NATO.
Însă, într-un anunț care a picat ca o bombă, făcut în cursul serii, Trump a confirmat că acest lucru nu mai este valabil și că ultimele sale amenințări cu impunerea de taxe vamale au fost retrase, comentează BBC News.
El a anunțat, de asemenea, „cadrul unui viitor acord” pentru Groenlanda, în urma unei „întâlniri foarte productive” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Piețele americane au înregistrat o creștere bruscă în urma anunțului, care ar putea oferi o oarecare ușurare și aliaților europeni ai SUA.
Însă vestea ridică mai multe întrebări decât răspunsuri, lăsându-i pe aliați să se întrebe care va fi mai exact rolul pe care îl vor juca Statele Unite în Groenlanda în viitor.
Pas înapoi în privința amenințărilor la adresa Europei
Trei chestiuni majore pot fi reținute în urma prezenței lui Trump de miercuri de la Davos.
Astfel, el a renunțat brusc la amenințările de a impune tarife vamale ca mijloc de presiune pentru a prelua Groenlanda, a exclus utilizarea forței în ceea ce privește achiziționarea insulei arctice și a sugerat că se profilează un acord care să pună capăt disputei privind teritoriul danez, dispută ce risca să provoace cea mai profundă ruptură în relațiile transatlantice din ultimele decenii, notează și agenția de presă Reuters.
Venind în Elveția, Trump a renunțat, pentru moment, la retorica care a zguduit alianța NATO și a riscat declanșarea unui nou război comercial global. Trump amenințase, în weekend, cu impunerea de taxe vamale în creștere asupra mărfurilor din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Olanda, Finlanda și Regatul Unit.
Dar, după întâlnirea cu șeful NATO, Mark Rutte, din stațiunea alpină elvețiană, Trump a anunțat că aliații din Arctica occidentală ar putea încheia un nou acord privind teritoriul strategic insular cu 57.000 de locuitori, care să satisfacă dorința lui de a avea un sistem de apărare antirachetă „Golden Dome” și acces la minerale critice, blocând în același timp ambițiile Rusiei și Chinei în Arctica.
„Pe baza unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, am stabilit cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică. Această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate țările NATO. Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie. Se poartă discuții suplimentare cu privire la Golden Dome, în ceea ce privește Groenlanda. Informații suplimentare vor fi disponibile pe măsură ce discuțiile vor avansa”, a scris Donald Trump, într-o postare pe Truth Social.
„Este un acord cu care toată lumea este foarte mulțumită”, le-a spus ulterior Trump reporterilor. „Este un acord pe termen lung. Este acordul suprem pe termen lung. Pune pe toată lumea într-o poziție foarte bună, mai ales în ceea ce privește securitatea, mineralele și orice altceva”.
Acordul nu are „nicio limită de timp” și va dura „pentru totdeauna”, a adăugat el.
Anterior în cursul zilei, Trump ținuse un discurs de peste o oră în care a mustrat și a amenințat țările deja neliniștite de încercarea lui de a acapara teritoriul unui aliat NATO de lungă durată al SUA. Diplomații europeni au spus că schimbarea bruscă de ton a președintelui american nu rezolvă disputa, dar ajută la dezamorsarea unei rupturi deschise între aliați, în timp ce aceștia încearcă să-și rezolve diferențele în privat.
Nu este clar încă ce fel de acord ar putea satisface cerințele lui Trump privind „proprietatea” deplină asupra unui teritoriu despre care locuitorii și liderii săi au declarat în repetate rânduri că nu este de vânzare.
„Negocierile dintre Danemarca, Groenlanda și Statele Unite vor continua cu scopul de a se asigura că Rusia și China nu vor câștiga niciodată o poziție strategică – economică sau militară – în Groenlanda”, a declarat ulterior un purtător de cuvânt al NATO.
Nu a fost furnizată o dată sau un loc pentru aceste negocieri. Trump a precizat că i-a însărcinat pe vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff să participe la discuții ulterioare.
„Ce se întâmplă în Groenlanda nu are absolut nicio importanță pentru noi”, a reacționat președintele rus Vladimir Putin, conform agențiilor ruse de presă, în cadrul Consiliului Național de Securitate al țării.
Rutte: Problema suveranității Groenlandei nu a fost discutată cu Trump
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că problema suveranității Groenlandei nu a fost abordată miercuri în timpul discuțiilor sale cu Donald Trump.
Întrebat de Fox News dacă Groenlanda va rămâne sub suveranitatea daneză în cadrul viitorului acord, șeful NATO a răspuns că problema „nu a fost abordată în cursul acestor discuții cu președintele american”.
„El este concentrat pe ceea ce trebuie să facem pentru a proteja această imensă regiune arctică, unde au loc schimbări, unde chinezii și rușii sunt din ce în ce mai activi”, a adăugat Rutte miercuri seară, citat de AFP.
Reacția Danemarcei
Anunțul lui Trump de pe Truth Social reprezintă cea mai recentă dintr-o serie de revocări ale politicilor majore sau amenințări ale președintelui american înainte de termenele pe care el însuși le-a impus, de când a preluat cel de-al doilea mandat.
Danemarca a afirmat că problema ar trebui tratată prin diplomație privată, mai degrabă decât prin postări în mediul online.
„Ceea ce este crucial pentru noi este să punem capăt acestei situații cu respect pentru integritatea și suveranitatea regatului (Danemarcei) și dreptul poporului groenlandez la autodeterminare”, a declarat ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, pentru postul public de televiziune DR.
Rasmussen a spus că a discutat cu Rutte, dar a refuzat să ofere detalii despre ceea ce s-a convenit. Guvernul Groenlandei nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.
Premierul olandez în exercițiu Dick Schoof a salutat decizia președintelui american de a ridica amenințarea cu taxe vamale împotriva țărilor europene, inclusiv Olanda, care au trimis militari în Groenlanda, AFP.
„Este pozitiv că suntem acum pe calea spre dezescaladare și că problema taxelor vamale de 10% asupra importurilor a fost abandonată”, a scris Dick Schoof, pe platforma de socializare X.
Unii lideri și-au exprimat precauția față de „acordul” anunțat de Trump, inclusiv vicecancelarul Germaniei, care a spus că „trebuie să așteptăm puțin și să nu ne facem speranțe prea mari”.
Mesajul Londrei
Premierul britanic Keir Starmer a dat asigurări miercuri că „nu va ceda” presiunilor președintelui american, subliniind că Regatul Unit va continua să susțină Groenlanda în fața veleităților liderului de la Casa Albă legate teritoriul autonom danez.
„Nu voi ceda. Regatul Unit nu va ceda în ce privește principiile și valorile și viitorul Groenlandei, sub amenințarea tarifelor vamale”, a declarat Starmer în fața Camerei Comunelor, potrivit AFP.
El a anunțat că o va primi joi pe șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, pentru discuții bilaterale.
„Președintele Trump a utilizat ieri cuvinte despre insulele Chagos diferite de cuvintele de sprijin pe care le-a avut atunci când l-am întâlnit la Casa Albă. A utilizat aceste cuvinte în mod intenționat pentru a pune presiune pe mine și pe Regatul Unit (…) Vrea să mă facă să mă pliez și nu mă voi plia”, a spus Starmer.
Marți, într-un mesaj pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump criticase puternic decizia recentă a Marii Britanii de a restitui insulele Chagos, arhipelag în Oceanul Indian, statului Mauritius.
„Faptul că Regatul Unit abandonează un teritoriu extrem de important este un gest de MARE STUPIDITATE și se adaugă unei lungi liste de motive de securitate națională pentru care Groenlanda trebuie să fie achiziționată”, a scris președintele american. „În mod stupefiant, aliatul nostru «strălucit» din NATO, Regatul Unit, intenționează acum să cedeze insula Diego Garcia, locul unei baze militare americane vitale, (statului) Mauritius, și să o facă FĂRĂ NICIUN MOTIV”, a adăugat el.
Potrivit unui acord semnat în mai 2025, Marea Britanie restituie insulele Chagos statului Mauritius, dar păstrează închirierea pe 99 de ani a insulei principale, Diego Garcia, pentru a menține o bază militară americano-britanică în această regiune strategică.
„Nu voi folosi forța”
Tot miercuri, mai devreme, președintele republican a recunoscut disconfortul piețelor financiare față de amenințările lui și a exclus utilizarea forței într-un discurs adresat elitelor globale la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial.
„Oamenii credeau că voi folosi forța, dar nu trebuie să fac asta”, a declarat Trump, în fața audienței. „Nu vreau să folosesc forța. Nu voi folosi forța.”
Schimbarea de atitudine a stârnit valuri de creșteri în privința cumpărării de acțiuni pe Wall Street. Indicele S&P 500 a înregistrat cea mai mare creștere procentuală într-o singură zi din ultimele două luni, adăugând 1,16% pe parcursul zilei. Comentariile mai agresive ale lui Trump cu privire la Groenlanda, de marți, au avut un efect invers – contribuind la cea mai puternică vânzare de acțiuni din ultimele trei luni.
Trump a dominat agenda de la Davos
Comentariile lui Trump despre Groenlanda au dominat vizita ca o vijelie de la Davos, mai notează Reuters.
Încurajat după un an de mandat în care instituții importante și aliați s-au supus voinței lui, Trump i-a criticat pe europeni pe teritoriul lor cu privire la chestiuni care variază de la energia eoliană și mediu la imigrație și geopolitică.
El s-a prezentat ca un apărător al valorilor occidentale. „Vrem aliați puternici, nu aliați extrem de slăbiți”, a spus Trump, în discursul său. „Iubesc Europa și vreau să văd Europa mergând bine, dar nu se îndreaptă în direcția corectă.”
Deși a renunțat la amenințarea cu forța în cazul Groenlandei, Trump s-a lăudat cu puterea militară a SUA, invocând operațiunile recente, cum ar fi înlăturarea șocantă a lui Nicolas Maduro din Venezuela anterior în cursul lunii ianuarie.
Numind Danemarca „nerecunoscătoare”, președintele republican al SUA a minimalizat disputa teritorială privind Groenlanda ca fiind o „cerere minoră” pentru o „bucată de gheață” și a spus că achiziția nu ar reprezenta o amenințare pentru NATO, care include atât Regatul Danemarcei, cât și Statele Unite.
„Nicio națiune sau grup de națiuni nu este în măsură să asigure securitatea Groenlandei, în afară de Statele Unite”, a susținut Trump, care de patru ori în timpul discursului s-a referit în mod eronat la Groenlanda spunând „Islanda”, un alt stat membru NATO. „Puteți spune da, și vom fi foarte recunoscători, sau puteți spune nu, și vă vom ține minte.”
Trump și-a folosit discursul și pentru a regla conturile cu privire la alte nemulțumiri. El a criticat Marea Britanie pentru extracția insuficientă de petrol din Marea Nordului, Elveția pentru excedentul comercial de bunuri cu SUA, Franța pentru politica ei farmaceutică, Canada pentru ceea ce el a considerat că este „ingratitudine” și NATO pentru refuzul său de a se conforma intereselor SUA.
Declarațiile lui au stârnit priviri incomode și râsete ușoare din partea publicului de la Davos, dar majoritatea participaților au rămas tăcuți.
Discursul său a abordat într-o măsură mult mai mică principala provocare politică internă a lui Trump, și anume notele slabe acordate de alegători modului în care acesta gestionează problemele legate de scumpirea traiului. Deși asistenții săi au anticipat în prealabil un mesaj economic, Trump a vorbit aproape o oră înainte de a menționa noile sale inițiative de reducere a costurilor locuințelor.
Surse familiarizate cu situația au declarat anterior pentru Reuters că insistența lui Trump asupra Groenlandei este legată de dorința de a-și construi o moștenire prin extinderea teritoriului SUA în cea mai importantă manieră de când Alaska și Hawaii au devenit state membre, în 1959.
Detalii-cheie:
- Acordul privind Groenlanda: Președintele SUA a afirmat că a „elaborat cadrul unui viitor acord” privind Groenlanda, după o întâlnire cu șeful NATO, Mark Rutte, la Davos, în Elveția. Trump a afirmat că nu mai sunt necesare noi tarife pentru țările europene care s-au opus ambițiilor sale.
- Ce conține cadrul: O parte din acordul viitor include renegocierea acordului din 1951 care a oficializat prezența militară a SUA pe insulă, potrivit unei persoane familiarizate cu acest subiect, citată de CNN. Separat, un oficial NATO a precizat, pentru postul american de televiziune, că alianța a discutat posibilitatea ca Danemarca să permită SUA să construiască mai multe baze militare pe insula care va considerată teritoriu suveran al SUA.
- Discursul de la Davos: În timpul declarațiilor anterioare, președintele SUA a exclus utilizarea forței militare pentru a achiziționa Groenlanda, în timp ce și-a dublat cererea de control asupra insulei. Președintele american a criticat dur Europa și și-a promovat agenda internă.
Scepticism în Groenlanda
Anunţul lui Donald Trump despre un proiect de acord cu privire la Groenlanda a fost întâmpinat cu scepticism pe insula autonomă daneză râvnită de preşedintele american. Mai mulţi groenlandezi chestionaţi de AFP la Nuuk, capitala teritoriului, s-au arătat sceptici la aflarea veştii sau au refuzat să o creadă.
„Este pur şi simplu o minciună. Minte”, a reacţionat Mickel Nielsen, un tehnician în vârstă de 47 de ani. „Nu cred nimic din ce spune şi cred că nu sunt singurul”, a adăugat bărbatul.
„Trump? Nu cred”, a comentat Anak, o asistentă medicală în vârstă de 64 de ani. „Groenlanda este ţara groenlandezilor. Nu poţi dispune de ea aşa, pentru orice. În orice caz, nu pentru Trump”, a adăugat ea.
Același sentiment l-a împărtășit și Miki, care a acceptat să vorbească sub acest pseudonim. „El poate spune ceva și două minute mai târziu spune exact opusul. Așadar, este dificil să-l crezi”, a explicat acest bărbat, în vârstă de 31 de ani.
Conform celui mai recent sondaj de opinie, publicat în ianuarie anul trecut, 85% dintre groenlandezi se opun anexării insulei de către Statele Unite. Doar 6% sunt în favoarea unei astfel de mutări.
Parlamentul European a blocat acordul comercial cu SUA
Parlamentul European a decis să suspende lucrările asupra așa-numitei legislații Turnberry, parte a acordului comercial UE-SUA, pe fondul amenințărilor continue ale SUA la adresa Groenlandei și Danemarcei. Anunțul a fost făcut de Bernd Lange (S&D, Germania), președintele Comisiei pentru comerț internațional (INTA) a Parlamentului European și raportor permanent pentru relațiile comerciale cu SUA.
„Lucrările vor rămâne suspendate până când SUA vor decide să revină pe calea cooperării, în locul confruntării, și înainte de a fi făcuți pași suplimentari”, a precizat președintele Comisiei INTA, conform site-ului Legislativului comunitar.
După o reuniune a raportorilor alternativi ai comisiei (reprezentanți ai grupurilor politice), Bernd Lange a declarat că Parlamentul European a lucrat intens pentru a-și defini poziția cu privire la cele două propuneri legislative Turnberry, în vederea demarării negocierilor cu Consiliul și a implementării angajamentelor asumate de UE în cadrul acordului UE-SUA.
„Acordul Turnberry ar fi presupus suspendarea tarifelor pentru toate bunurile industriale din SUA și instituirea unui sistem de contingente tarifare pentru un număr mare de produse agroalimentare americane care intră pe piața UE. Cu toate acestea, prin amenințarea integrității teritoriale și suveranității unui stat membru al UE și prin utilizarea tarifelor ca instrument de coerciție, SUA subminează stabilitatea și predictibilitatea relațiilor comerciale UE-SUA”, a subliniat Lange, potrivit Agerpres.
Raportorii alternativi ai Comisiei pentru comerț internațional au reafirmat „angajamentul de neclintit” al Parlamentului European față de suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei și a Groenlandei. În contextul amenințărilor continue și în escaladare, inclusiv al amenințărilor tarifare la adresa Groenlandei, Danemarcei și a aliaților europeni, eurodeputații consideră că nu există altă opțiune decât suspendarea lucrărilor asupra celor două propuneri legislative Turnberry.
În iulie 2025, Uniunea Europeană și Statele Unite au ajuns la un acord politic privind tarifele și comerțul, cunoscut sub numele de „Acordul Turnberry”, detaliat ulterior într-o declarație comună din august 2025 care a anunțat Cadrul de Acord UE-SUA. Comisia Europeană a prezentat apoi două propuneri legislative menite să pună în aplicare anumite aspecte tarifare ale acestui acord.
Agenda de joi
Joi, 22 ianuarie, Trump urmează să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În cadrul vizitei sale de la Davos, Trump a încercat să obțină sprijinul a zeci de lideri mondiali pentru a se alătura inițiativei sale „Board of Peace” (Consiliul pentru Pace), care vizează rezolvarea conflictelor globale, chiar dacă diplomații spun că aceasta ar putea afecta activitatea Organizației Națiunilor Unite (ONU).
De asemenea, printre conferințele programate joi la Forumul Economic Mondial (WEF) se numără: „Open Forum: Agricultural Evolution” (ora 12:30), „Is Europe’s Tech Sovereignty Feasible?” (ora 13:15), „Parenting in an Anxious World” (ora 13:15), „Venezuela: What Next?” (ora 13:30).
Ministrul Energiei din România, Bogdan Ivan va participa și el, pentru a doua oară, la evenimentul de la Davos, după ediția din 2025, la invitația președintelui și CEO-ului WEF, Børge Brende. Ivan va fi speaker în panelul „Can Europe Compete on Clean Power?”, programat la ora 18:30.
Potrivit agendei postată pe site-ul Forumului, în panelul „Poate Europa să concureze în domeniul energiei curate?” se va discuta despre cum poate Europa să se angajeze să transforme tranziția energetică într-o sursă de competitivitate.
De altfel, România este reprezentată la ediția din acest an de o delegație formată din ministrul de Externe, Oana-Silvia Țoiu, ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial Radu Burnete. Președintele Nicușor Dan a decis să nu participe la forum.
După întâlnirile cu Trump de la Davos, liderii UE au anunțat că vor convoca joi un summit de urgență.
INTERVIURILE HotNews.ro