Un bildungsroman. Corespondența dintre Ion Negoițescu și Radu Stanca

În nr. 20-21/2022 al României literare, Nicolae Manolescu atrăgea atenția asupra apariției unei noi ediții, de data aceasta integrală, a corespondenței dintre Ion Negoițescu și Radu Stanca.

Directorul principalei reviste a Uniunii Scriitorilor evidenția, în debutul comentariului său, câteva detalii tehnice ținând îndeosebi de diferențele dintre prima ediție, îngrijită de Horia Stanca, cu supervizarea lui Ion Negoițescu, apărută în 1978 la editura Albatros, și cea din anul 2021. Îngrijită de Ion Vartic (care s-a ocupat și de întocmirea notelor de subsol și scrierea postfeței), pare-se vegheat îndeaproape de omniprezenta Marta Petreu, și Ioan Cristescu, apărută la editura Muzeul Literaturii Române.

Dacă în prima ediție erau antologate 300 de scrisori, multe dintre ele cenzurate, cea despre care vorbea în editorialul său Nicolae Manolescu, conținea 23 de texte în plus. Regăsite, în marea lor majoritate de Dorina Stanca, și publicate la vremea potrivită în lunarul clujean Apostrof. Nicolae Manolescu mai preciza, citând, firește, editorii, că din această ediție prezentată a fi drept integrală lipsesc totuși 20 de scrisori. Distruse de părinții lui Ion Negoițescu de teamă că ele ar putea fi folosite drept argumente acuzatoare împotriva criticului arestat în 1961.

În cea de-a doua parte a comentariului. Nicolae Manolescu înfățișa motivele în virtutea cărora generația ’60 a privit cu relativă indiferență activitatea Cercului Literar de la Sibiu.

La sfârșitul toamnei anului 2022, corespondența dintre Negoițescu și Stanca a fost încă o dată tipărită la editura ieșeană Polirom. Diferențele dintre ceea ce a apărut în 2021 la Editura Muzeul Literaturii Române și ceea ce se poate citi între copertele cărții Un roman epistolar, carte apărută în 2022 la editura ieșeană Polirom, sunt minime. Editorii au lăsat pe mai departe în anexă scrisoarea din 1943 adresată de cerchiști lui E. Lovinescu, scrisoare socotită a avea valoare de Manifest. Au intervenit mici schimbări în postfața intitulată Der ewige Kreis scrisă, cum spuneam, de Ion Vartic. Profesorul clujean a vorbit și el despre indiferența manifestată în anii ‘60 față de cerchiști, diferență în bună parte explicabilă mai întâi prin vigilența cenzurii vremii. Să nu uităm că Ștefan Augustin Doinaș, Ion Negoițescu, Nicolae Balotă, I. D. Sîrbu dar și alții fuseseră condamnați de comuniști la închisoare. De abia după 1965 au avut parte de reabilitare, unii dintre ei fiind angajați la recent reînființata revistă orădeană Familia. De acest subiect se ocupă în capitolul Intervalul orădean al Cercului literar de la Sibiu din primul volum al cărții Alexandru Andrițoiu și revista Familia (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2021)Ruxandra Gavra.

O altă explicație constă în resentimentele constante ale grupului coagulat în jurul revistei Steaua față de cerchiști. Resentimente moștenite de Aurel Rău de la A. E. Baconsky. Ion Negoițescu a produs în epistolele sale către Radu Stanca destule argumente în acest sens, o parte dintre ele fiind întărite de Ion Vartic atât în notele de subsol cât și în deja menționata postfață în care e citată și o mărturie edificatoare a regretatului Marian Papahagi.

Tot Ion Vartic insistă asupra faptului că Cercul literar de la Sibiu a fost intim legat de Cluj. De intelectualii acestuia (în scrisori sunt foarte frecvent menționați Lucian Blaga și Dimitrie Popovici, dar și alții), de Universitatea clujeană exilată la Sibiu în anii războiului și ai cedării Ardealului.

Prima scrisoare e din ziua de 13 ianuarie 1943. A fost scrisă de Radu Stanca și i-a fost adresată lui Ion Negoițescu (numit acolo Dragă Chau). Urmează un an de pauză. Însă din 1945 corespondența dintre cei doi devine constantă. E susținută chiar cu o remarcabilă asiduitate. Ea se menține ca atare până prin anii 1956-1957, devine evident mai precară între 1958-1961, încetează odată cu arestarea lui Negoițescu. Radu Stanca a murit în 1962. Scrisorile sunt expediate fie recurgându-se la serviciile Poștei, fie prin feluriți emisari. Socotiți a fi de încredere. Sunt relativ frecvente indiciile că atât Ion Negoițescu cât și Radu Stanca știu și că sunt indezirabili, și că sunt puși sub supravegherea organelor. De altminteri, cenzura de toate felurile e fie direct, fie indirect unul dintre personajele principale ale cărții. Ea a și marcat, și influențat, și condiționat, și restricționat, ca parte a dictaturii comuniste, evoluția celor doi intelectuali. Ion Negoițescu e ceva mai entuziast în primii ani ai corespondenței, face repetate planuri legate de recoagularea cerchiștilor, de înființarea unei reviste ce ar fi urmat să se numească Euphorion, chiar și a unui Teatru cu același nume. Poate tocmai această realitate să îl fi determinat pe Michael Finkenthal să creadă, în două articole apărute la finele anului 2022 în Observator cultural, că cerchiștii ar fi manifestat măcar până prin 1947 un optimism exagerat. Că nu au intuit de la început grozăvia anilor ce ni s-au dat. Asta deși și până atunci, și îndeosebi după abolirea Monarhiei și preluarea totală a puterii de PMR și regimul Dej, mai toți reprezentanții Cercului literar de la Sibiu au avut de suportat tot felul de persecuții. Nu au mai fost publicați, iar când au fost publicați au fost instantaneu puși la zid de cenzorii partidului travestiți în scriitori sau specialiști în teatru. Mai toți cerchiștii și-au găsit cu mare dificultate de lucru, li s-au îngăduit doar slujbe minore, prost plătite, lui Radu Stanca i s-a refuzat constant transferul de la Sibiu la Cluj sau București.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Un bildungsroman. Corespondența dintre Ion Negoițescu și Radu Stanca

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”