Un calcul rece și un avertisment dramatic pentru economie, în toiul valurilor de căldură extremă care au lovit Europa vara aceasta

Allianz a estimat că doar valul de căldură de două săptămâni din iunie va reduce PIB-ul Europei cu 0,3 puncte procentuale, iar schimbările climatice vor reduce creșterea economică cu 5-7% până în 2030 pentru economiile cele mai expuse, precum Spania, Franța și Italia, scrie Reuters.

Valurile de căldură și secetă din această vară, despre care oamenii de știință spun că sunt agravate de încălzirea globală, au provocat haos în sectorul energetic, în transportul fluvial și în sistemele de sănătate publică, în vreme ce incendiile au devastat zone întregi de vegetație în Europa.

În total, impactul acestor fenomene asupra economiei europene se ridică deja la sute de miliarde de euro, potrivit cercetătorilor. Iar specialiștii avertizează că acesta este doar începutul, costurile urmând să crească mai rapid decât temperaturile.

Clima se schimbă mai rapid în Europa decât pe orice alt continent, iar pagubele pun deja la grea încercare finanțele publice, declanșând fluctuații violente ale inflației, redesenând harta turismului și forțând Uniunea Europeană să-și regândească modul în care produce energia electrică și transportă mărfurile.

„Ceea ce face ca anul 2026 să fie deosebit de îngrijorător din perspectivă economică este faptul că există multiple episoade de fenomene extreme”, a declarat Sehrish Usman, economistă la Universitatea din Mannheim, citată de Reuters.

„Să luăm ca exemplu valurile de căldură, secetele, incendiile forestiere. Aceste evenimente au loc simultan și, în mare parte, în aceleași regiuni, amplificându-și astfel impactul”, a adăugat ea.

Căldura a provocat deja zeci de mii de decese

Temperaturile au atins niveluri record în iunie și iulie, iar daunele economice vor depăși probabil toate valorile înregistrate anterior, potrivit economiștilor.

Traficul pe râurile Rin și Dunăre, artere cheie pentru transportul de mărfuri, este serios limitat din cauza nivelurilor scăzute ale apei, și mai multe centrale nucleare și-au oprit sau au redus producția din cauza dificultăților de răcire – România fiind una dintre țările în această situație.

Estimările privind randamentul agricol au fost revizuite în scădere, culturile recoltate târziu, precum porumbul și floarea-soarelui, înregistrând deja o pierdere de 6-7% în luna iulie.

Căldura reduce și productivitatea umană și a provocat deja zeci de mii de decese, numai Germania raportând peste 10.000 de decese legate de caniculă.

Între timp, costurile măsurilor de urgență, precum stingerea incendiilor sau reducerea consumului de energie electrică, pun și mai multă presiune asupra bugetelor.

„Impactul economic crește în anii următori”

ING estimează că doar oprirea traficului pe Rin va reduce PIB-ul Germaniei, a treia cea mai mare economie din lume, cu 0,3 puncte procentuale în acest an, în timp ce banca maghiară MBH prevede o scădere a PIB-ului cu 0,1 puncte procentuale pentru fiecare săptămână în care cel mai mare generator nuclear al țării este oprit.

Allianz, asiguratorul german, a estimat că doar valul de căldură de două săptămâni din iunie va reduce PIB-ul Europei cu 0,3 puncte procentuale, iar schimbările climatice vor reduce creșterea economică cu 5-7% până în 2030 pentru economiile cele mai expuse, precum Spania, Franța și Italia.

„Costul total pentru acest an va fi mult mai mare”, a declarat Hazem Krichene, economist la Allianz. „Această cifră nu ține cont de incendii, secete, diverse inundații sau de fenomenul El Niño preconizat”, a spus acesta, citat de Reuters.

Ținând cont că creșterea estimată pentru acest an a economiei din zona euro este de 1%, impactul este considerabil.

Cercetătorii afirmă că amploarea totală a pagubelor economice se va resimți abia peste câțiva ani.

„Te-ai aștepta ca pagubele să fie cele mai mari în anul în care are loc un eveniment extrem și apoi să se estompeze, dar constatăm exact opusul”, a observat Usman, economista de la Universitatea din Mannheim.

„Impactul economic crește în anii următori, deoarece fenomenele meteorologice extreme declanșează un lanț de consecințe economice pe termen lung”, a spus ea.

„Vă imaginați turiști mergând prin sudul Italiei sau al Spaniei la 45 de grade?“

Sudul Europei ar putea fi cel mai grav afectat, întrucât creșterile de temperatură sunt cele mai mari în această regiune, reducând veniturile din turism, agravând pierderile agricole și determinând migrația către alte țări.

„Vă imaginați turiști mergând prin sudul Italiei sau al Spaniei la 45 de grade? Eu nu. Așadar, cred că natura turismului se va schimba”, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING.

Sudul ar putea atrage mai mulți turiști pe tot parcursul anului, dar vârfurile de vară vor scădea pe măsură ce turiștii se vor îndrepta spre nord, afectând industria ospitalității, a susținut Brzeski.

Sudul va fi, de asemenea, mai puternic afectat de creșterea prețurilor la alimente ca urmare a condițiilor meteorologice extreme, ceea ce va complica situația Băncii Centrale Europene, care se străduiește deja să mențină inflația la nivelul țintă.

„Efectele temperaturilor extreme asupra prețurilor alimentelor sunt mai pronunțate în zonele care sunt deja mai calde, așa că, dacă te afli în Europa de Sud, vei observa un efect mai puternic”, a declarat și Maximilian Kotz, cercetător la Centrul de Supercalcul din Barcelona.

Căldura extremă din 2022 a crescut inflația din zona euro cu 0,34 puncte procentuale prin creșterea prețurilor la alimente, sudul fiind afectat în mod disproporționat, a estimat Kotz.

Între timp, întreruperea transportului fluvial îngreunează aprovizionarea cu combustibil a unor regiuni din Europa, accentuând diferențele regionale de preț.

„Țările se bazează încă mult prea mult pe măsuri de urgență ad-hoc”

„Consecințele fiscale afectează cel mai puternic economiile cel mai puțin capabile să le absoarbă”, a afirmat Allianz într-o notă de cercetare.

Reducerile veniturilor fiscale anuale cauzate de scăderea producției ar putea ajunge la 1,8% în Franța, 1,3% în Italia și Spania, deoarece sistemele fiscale progresive fac ca veniturile să scadă mai rapid decât producția, estimează compania.

Marjele de profit ale companiilor vor scădea, de asemenea, ceea ce va descuraja investițiile și va agrava pierderile economice.

În același timp, costurile cresc vertiginos, atât pentru că guvernele trebuie să finanțeze măsurile de urgență, cât și pentru că trebuie să investească, de exemplu, în asigurarea viabilității pe termen lung a producției de energie electrică sau a căilor de transport.

„O preocupare majoră este faptul că țările se bazează încă mult prea mult pe măsuri de urgență ad-hoc, care sunt atât costisitoare, cât și, adesea, destul de ineficiente”, a declarat Heather Grabbe, cercetătoare principală la centrul de studii Bruegel.

Însă investitorii ar putea reacționa negativ dacă guvernele vor încerca să cheltuiască mai mult. Nivelurile datoriei sunt deja ridicate – în special în Franța și Italia – iar țările trebuie să investească în apărare și în tranziția către energia verde.