În domeniul energiei, Programul de guvernare al Cabinetului Veștea a fost preluat cuvânt cu cuvânt din cel al Guvernului Bolojan, inclusiv proiecte care între timp au fost finalizate, abandonate sau eliminate de la finanțare.
- Printre aceste proiecte se numără centrala pe gaze de la Ișalnița, proiect care a fost abandonat, dar și investiții în fabrici de baterii și panouri fotovoltaice, scoase între timp din PNRR. Plus obiective deja terminate.
- Au fost copiate din vechiul document inclusiv greșelile de exprimare.
- Burduja l-a ironizat pe ministrul Ivan, la audierile parlamentare: „Vedeți, domnule ministru, că Midia sigur nu mai trebuie finalizată, că e gata de mult”.
La capitolul Petrol și gaze, documentul prevede: „construirea/finalizarea de noi centrale pe gaze naturale (de exemplu: Işalniţa – 850 MW, Turceni – 475 MW, Iernut – 430 MW, Midia – 80 MW şi Mintia – 1734 MW)”.
În realitate, centrala electrică în cogenerare Midia de pe platforma rafinăriei Petromidia, aparținând Rompetrol, a fost finalizată deja și a intrat în operare la finalul anului trecut.
În ceea ce privește centrala de la Ișalnița, care ar fi trebuit realizată de Complextul Energetic Oltenia în parteneriat cu Alro, acest proiect a fost abandonat după ce au fost organizate mai multe licitații unde nu s-a prezentat nimeni. În urmă cu câteva luni, reprezentanții companiilor au anunțat că în locul centralei vor construi baterii de stocare a energiei.
„Centrala Midia e gata de mult”
De altfel, în timpul audierilor din comisiile parlamentare, ministrul desemnat pentru Energie, Bogdan Ivan, care a deținut și până acum acest portofoliu, a fost ironizat pentru conținutul programului de guvernare.
„Centrala Midia sigur nu mai trebuie finalizată, că e gata de mult”, a spus deputatul PNL Sebastian Burduja.
„În legătură cu centrala Ișalnița, s-a spus că se va face, uitați că este în programul de guvernare. Dar tot dumneavoastră, domnule ministru, spuneați că s-a renunțat la ea, că este înlocuită cu baterii. Sper să ne lămuriți”, a remarcat și senatorul AUR Petrișor Peiu.
„Programul de guvernare știu că nu este unul perfect, poate avea suplimentări și sunt deschis să lucrăm împreună pe obiective. Și marile companii așteaptă care va fi producția în următorii 3-5 ani și care va fi prețul”, a răspuns Ivan.
„O glumiță răsuflată”
Programul lui Ivan include și investițiile în fabrici de baterii și panouri fotovoltaice, proiecte care au fost scoase între timp din PNRR.
„O glumiță răsuflată, un copy-paste din ăla de grădi făcută la FF. Pic de interes nu a fost acolo pe capitolul de energie”, spune Adrian Vintilă, consilier la Ministerul Energiei, unul dintre cei care au lucrat la programul inițial de guvernare.
„Dar vaaai, au păstrat și cacofonia “pentru ca consumatorii să înţeleagă”, a continuat Vintilă, într-o postare pe Facebook.
Potrivit consilierului, acest capitol din programul Bolojan, așa cum a fost el scris la acea vreme, a fost gândit pe 4 ani și a fost elaborat în colaborare cu reprezentanți din UDMR, USR și PSD.
„Unele măsuri sunt deja realizate, altele în curs de realizare, iar la altele între timp s-a renunțat sau au fost regândite”, a explicat Vintilă.
Anunț-surpriză: s-ar fi găsit cumpărători pentru huila din Valea Jiului
În timpul audierilor, însă, Ivan a venit și cu o idee surprinzătoare: producția minelor de cărbune din Valea Jiului ar putea continua, deși Strategia Energetică a României prevede închiderea lor totală până în 2032.
„Avem negocieri avansate cu companii de stat și private din Ungaria și Polonia care vor să cumpere cărbune din Valea Jiului. Vom continua negocierile. Nu vrem să închidem. Dacă România și-a asumat ținte extrem de agresive în materie de decarbonizare și nu mai putem să mai ardem cărbune pe teritoriul țării noastre, nu avem nicio interdicție în a vinde cărbunele către alte țări”, a spus Ivan.
Însă este greu de crezut că Polonia, care este principalul producător de cărbune din UE, ar putea veni să cumpere huilă din Valea Jiului, mai ales că aceasta este inferioară din punctul de vedere al puterii calorifice față de resursele din centrul Europei.
În plus, costurile de exploatare ale minelor învechite din Valea Jiului sunt uriașe. Acesta este și motivul pentru care producția de electricitate din huilă nu a fost niciodată rentabilă, ci menținută pentru protecția socială a regiunii. Mai mult, costurile de transport al cărbunelui din România în Polonia sau Ungaria ar face această tranzacție fără sens economic.
În acest moment mai sunt funcționale doar patru dintre cele opt mine de huilă din Valea Jiului, unde lucrează aproximativ 2.000 de oameni.
Ce mai cuprinde capitolul Energie din programul de guvernare
Executivul propus vrea să continue programul nuclear prin retehnologizarea unităţii 1 de la Cernavodă şi construcţia unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), precum și soluţii financiare disruptive precum obligaţiuni pentru energia nucleară, sisteme de credite energetice tranzacţionabile şi formarea unui consorţiu nuclear internaţional.
În ceea ce privește energia regenerabilă, se dorește instalarea a peste 5.000 MW eolian şi solar şi 3000 MWh capacităţi de stocare până în 2027, susţinute din PNRR şi Fondul de Modernizare, dezvoltarea energiei eoliene offshore şi definirea perimetrelor de concesionare; construirea de parcuri fotovoltaice şi stocare pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unităţi miniere; finanţarea investiţiilor în întregul lanţ de producţie al bateriilor, celulelor şi panourilor fotovoltaice; identificarea surselor pentru finanţarea mineritului de litiu şi neodim pentru dezvoltarea unei industrii naţionale de producţie a bateriilor şi turbinelor eoliene.
Se propun digitalizarea ANRE şi integrarea responsabilităţilor pentru operaţiunile offshore. Soluţiile includ o platformă AI pentru predicţia reglementărilor, contracte reglementare pe termen lung şi un consiliu consultativ public-privat pentru reglementări.
Se mai prevede și „repartizarea profitului companiilor din energie într-un fond de investiţii în domeniul energetic. Abrogarea legislaţiei prezente care obligă companiile de stat să emită dividende anual”.
