Un deputat propune o superimunitate pentru judecatorii Curtii Constitutionale – nu vor putea fi urmariti penal decat cu votul a doua treimi dintre ei

Deputatul Adnagi Slavoliub, reprezentant al minoritatilor, a depus la finalul lunii februarie o propunere legislativa de modificare a Legii nr. 47/2002 de organizare si functionare a Curtii Constitutionale care prevede ca judecatorii CCR nu pot fi nici urmariti penal, nici arestati preventiv si nici trimisi in judecata fara incuviintarea a doua treimi dintre acestia, si a cerut dezbaterea acestuia in procedura de urgenta.

Mai mult, proiectul prevede si ca „dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care au fost numit, judecatorul Curtii Constitutionale poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen.”

Practic, proiectul aduce cateva modificari la art. 66 si 69 din Legea 47/2002.

Printre propunerile de modificare ale art 66 din Legea de functionare a CCR – 47/2002 se numara:

• „Judecatorii Curtii nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati sau perchezitionati sau trimis in judecata penala decat cu incuviintarea plenului Curtii Constitutionale, la cererea ministrului justitiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
• Incuviintarea se da cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor Curtii Constitutionale.
• Judecatorul trimis in judecata penala poate fi suspendat prin decizia plenului Curtii Constitutionale adoptata cu votul a doua treimi din membrii Curtii. In cazul unei decizii de achitare, suspendarea inceteaza, iar in cazul unei decizii definitve de condamnare, mandatul de judecator al Curtii inceteaza de drept.”

In prezent, cei care incuviinteaza urmarirea penala, retinerea sau arestarea sunt forurile care au propus respectivul judecator in functie – Camera Deputatilor, Senatul sau Presedintele Romaniei.

Ce spune art. 66 in prezent:

(1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

„Imunitatea propusa constituie cea mai eficienta garantie ca judecatorii Curtii Constitutionale isi pot exercita rolul conferit fara constrangeri sau preisuni”, sustine deputatul in expunerea de motive.

Proiectul a fost depus la Camera Deputatilor, Senatul fiind camera decizionala.