INTERVIU. Dronele rusești doborâte: Un fost ministru de Externe se întreabă cine trage sforile în interiorul României: „Abia relativ recent am decis că le putem doborî”
Incidentele cu drone din ultimele zile sunt „o agresiune” și arată intenția deliberată a Rusiei de a testa reacția României și a NATO, a explicat Cristian Diaconescu, fost ministru al Afacerilor Externe, într-un interviu pentru publicul HotNews. Diaconescu remarcă o slăbiciune internă a țării noastre.
În țările baltice, Germania, Polonia și în alte țări, spune Diaconescu, nu există nici măcar „o diferență farmaceutică”, de milimetru, între opiniile oamenilor politici importanți când e vorba de apărare în fața Rusiei. La noi, se manifestă altceva, spune el.
Despre acțiunile Rusiei
Cristian Diaconescu a fost ministru al Afacerilor Externe și ministru al Justiției în mai multe guverne din România. A fost coordonatorul Cancelariei Președintelui României în mandatul de interimar al lui Ilie Bolojan din primăvara lui 2025.
HotNews: Avem trei drone doborâte în 48 de ore, după patru ani în care forțele armate nu au procedat astfel în cazul incidentelor de acest gen. Cum vedeți situația? Cristian Diaconescu: Este un gest de agresiune, definit clar în dreptul internațional, prin folosirea unor mijloace care încalcă suveranitatea, independența și integritatea teritorială ale unui stat. Norma de drept internațional spune că astfel de gesturi sunt în mod categoric cele care intră în zona manifestărilor ostile. Este un model, de altfel, în tot flancul estic. Polonia, Finlanda, statele baltice au fost confruntate cu astfel de situații. Și în România au existat în ultimii patru ani.
-Se poate vorbi despre o escaladare din partea Rusiei? Sau evenimentele par mai vizibile pentru că forțele armate au doborât dronele? -După părerea mea, este o intenție deliberată de a testa reacția României și a Alianței Nord-Atlantice. Este o testare a sistemelor de apărare, o testare a angajamentului politic-militar al NATO, adică verificarea coeziunii și a timpului de decizie la nivelul flancului estic. Alerte timpurii preventive, din această perspectivă, au fost date public, de altfel, de miniștrii apărării, de reprezentanți ai serviciilor de informații. Public s-au alertat în legătură cu această posibilitate.
Evident, amenințări de natură hibridă care, pe de o parte, verifică vulnerabilitățile, mai ales, dacă există, în flancul estic, iar, pe de altă parte, transmit un mesaj de frică, implicit de neîncredere – încearcă să facă acest lucru – la nivelul populației.
Diaconescu: Nu ar trebui să ne îngrijorăm. Mecanismele militare funcționează
-Ar trebui să ne îngrijorăm? – Deocamdată, nu, la nivelul populației, pentru că mecanismele, cel puțin din perspectivă militară, funcționează, de la centrul de comandă pentru zona de sud, de la Torrejon, până la elementele de decizie militară, în România, există o legătură directă de la alertă, identificarea zborurilor fără autorizare, inclusiv în ceea ce privește proveniența acestora, și ordinele de acțiune.
Din punct de vedere militar, acest domeniu funcționează. Ceea ce este, însă, în acest moment important este să creștem capacitatea politică și strategică a Alianței Nord-Atlantice, inclusiv în legătură cu România, pentru a arăta acel tip de solidaritate care să ducă la concretizarea celor două decizii ale Alianței Nord-Atlantice, și anume descurajarea și apărarea în legătură cu un adversar, pe care Summitul NATO de la Ankara l-a desemnat ca fiind pe termen lung, față de care Articolul 5, citez din declarația summitului, „este de neclintit”, și anume Federația Rusă.
-Cum vedeți modul în care comunică partea română? -Sincer, este, după părerea mea, mult mai important cum comunică neoficial, nepublic, pentru că este extrem de important, repet, inclusiv în ceea ce privește comunicarea publică, un semnal al Alianței Nord-Atlantice în acest moment – descurajarea, în termeni concreți, nu poate funcționa decât dacă, împreună cu România, vectorii politici, diplomatici și, evident, militari din NATO se exprimă într-un anume mod.
Să nu uităm că, dată fiind situația de insecuritate creată în zona Mării Negre, iată, o consecință directă în ceea ce privește dimensiunea energiei s-a produs deja. Deci, din această perspectivă, este clar că și opinia publică trebuie să primească un răspuns de fermitate, nu numai prin coridoare diplomatice. Sigur, trebuie să fie unul proporțional, având în vedere pericolul unor categorii de escaladare, care ar servi intereselor Federației Ruse. Este nevoie de multă sofisticare în ceea ce privește reacția, dar, în orice caz, în nicio variantă, reacția nu trebuie să lipsească.
-Poate fi dispusă o expulzare a ambasadorului rus? După cazul de la Galați, președintele Nicușor Dan declara pentru BBC că ar putea fi luată o astfel de măsură dacă se repetă incidentele cu drone. -Aici depinde de categoria de semnal care se dorește a fi transmisă. Nu știu în ce măsură ar fi proporțională. E una din categoriile de reacție diplomatică stabilite prin Convenția de la Viena. Evident, este una dintre cele mai drastice, dar în plan diplomatic.
Ce a spus despre atitudinea opoziției în privința incidentelor cu drone
-George Simion și Călin Georgescu nu au condamnat acțiunile Rusiei. Vi se pare că această atitudine transmite vreun fel de mesaj? -Ce este, după părerea mea, politic de remarcat este faptul că baza legală pentru acțiunile care astăzi par cât se poate de normale într-o situație critică, și anume doborârea dronelor, am reușit să o convenim în România de abia relativ recent, în 2025.
Deci politic trebuie să ne hotărâm în ce măsură, la un moment dat, pe probleme de securitate națională, reușim să avem o poziție comună. După părerea mea, orice fel de disociere în astfel de moment face foarte rău în legătură cu descurajarea și cu solidaritatea de care aveam nevoie în ceea ce privește parteneriatul european și euroatlantic.
-Deci este, practic, genul de moment în care opoziția ar fi trebuit să treacă peste acest statut de opozant și să adopte o poziție cumva similară cu a statului? – Da, exact cum se întâmplă în state unde există o politică activă, dar, când este vorba de interese de securitate națională și de apărare, nu există nicio deosebire, nici măcar farmaceutică, în ceea ce privește atitudinea de răspuns privind apărarea și securitatea națională. Mă refer la Polonia, mă refer la Germania, mă refer la statele baltice. Și în Suedia avem un partid radical la putere – nu ați auzit elemente care să creeze vulnerabilitate politică!
