Un grup de cercetători care au vrut să vadă cum ne afectează AI la locul de muncă a constatat că, de fapt, ne face să muncim mai mult

Serviciile și instrumentele bazate pe inteligență artificială (AI), precum ChatGPT al companiei OpenAI, au fost prezentate ca instrumente capabile să aducă creșteri de productivitate, însă efectul lor real a fost acela de a-i face pe oameni să muncească mai mult și să beneficieze tot mai puțin de pe urma muncii lor, afirmă un grup internațional de cercetători într-un studiu citat de The Register.

Într-o lucrare intitulată „AI și ziua de lucru extinsă: productivitate, eficiența contractării, și distribuția rentelor economice”, economiștii Wei Jiang (Universitatea Emory), Junyoung Park (Universitatea Auburn), Rachel Xiao (Universitatea Fordham) și Shen Zhang (Universitatea Seton Hall) au urmărit modul în care expunerea profesională la inteligența artificială influențează timpul de muncă.

„Când a apărut ChatGPT, am fost cu toții captivați de cât de puternic este, de cât de multe lucruri poate face”, a declarat Wei Jiang, profesoară de finanțe la Universitatea Emory într-un interviu acordat publicației The Register. „Așa că, la fel ca și alți oameni, ne-am imaginat că dacă inteligența artificială ne face o parte din muncă, noi vom putea lucra mai puțin. Și totuși am constatat că, de fapt, lucrez mai mult. Așa că am verificat cu câțiva prieteni, și toți mi-au spus: «Hei, și noi lucrăm mai mult»”, a relatat ea.

Un studiu pornit dintr-o curiozitate a cercetătorilor

Jiang a spus că a vrut să afle dacă experiența ei și a colegilor săi reflectă o tendință mai amplă, motiv pentru care ea și coautorii săi au decis să analizeze datele din American Time Use Survey – un sondaj anual realizat de Biroul de Statistică a Muncii din SUA, care urmărește modul în care americanii își petrec timpul.

„Oamenii completează chestionare de 15 minute [despre activitățile desfășurate] în ziua precedentă”, a explicat Jiang. „Astfel, poți urmări efectiv cât lucrează oamenii, iar noi am corelat fiecare ocupație cu gradul ei de expunere la inteligența artificială. Ce am descoperit este că, dacă locul tău de muncă este mai expus la AI, de fapt lucrezi mai mult”, a explicat aceasta.

„Lucrătorii din ocupațiile cu un grad mai mare de expunere la inteligența artificială generativă au înregistrat o creștere semnificativă a orelor de lucru și o scădere a timpului liber după lansarea ChatGPT”, afirmă studiul semnat de aceasta și colegii săi.

Pe baza datelor din 2022 și 2023 (anii în care ChatGPT a devenit larg utilizat), o creștere semnificativă a expunerii locurilor de muncă la AI generativă a corespuns cu 3,15 ore suplimentare de muncă pe săptămână și cu o reducere de 3,20 ore a timpului de relaxare săptămânal.

Inteligența artificială crește într-adevăr productivitatea

Jiang consideră de la sine înțeles că inteligența artificială sporește productivitatea, deși mai multe studii recente sugerează contrariul.

„Nu cred că este o mare controversă să spui că AI aduce câștiguri de productivitate”, a declarat ea. „Problema este însă că angajații s-ar putea să nu beneficieze de aceste câștiguri. Cred că neînțelegerea apare în privința cui se bucură, de fapt, de ele”, mai afirmă economista.

Ea spune că, în teorie, trei grupuri ar putea beneficia de pe urma creșterii productivității: organizațiile și acționarii lor, angajații și consumatorii.

Însă ea afirmă că pe piețele muncii unde competiția este ridicată, angajații au o putere de negociere redusă pentru a cere din beneficiile productivității sporite de tehnologie. În plus, acolo unde piața produsului este competitivă, o mare parte din beneficiul economic este transferat către consumatori.

Cu alte cuvinte, în măsura în care AI crește productivitatea, valoarea suplimentară tinde să ajungă la angajatori sau consumatori, nu la lucrători.

„Cred că, în general, oamenii tind să fie de acord că tehnologia AI aduce cele mai mari câștiguri consumatorilor și firmelor, și nu masei largi de angajați”, a declarat Jiang pentru The Register.

„Acestea au adus la prelungirea orelor de lucru”

Autorii mai afirmă că orele de muncă prelungite se explică și prin rolul AI în supravegherea lucrătorilor pentru a impune o productivitate mai mare. „Lucrătorii la distanță cu un grad mai mare de expunere la tehnologiile de supraveghere bazate pe AI lucrează mai multe ore după pandemie”, se arată în studiu. Acesta menționează că efectul respectiv nu este observat în rândul persoanelor care lucrează pe cont propriu.

„Rezultatele combinate sugerează că, deși câștigurile de productivitate generate de AI promit o eficiență mai mare, acestea au dus la prelungirea orelor de lucru și la scăderea satisfacției angajaților – mai ales pe piețele competitive și în ocupațiile cu o complementaritate mai mare a AI -, contrazicând așteptarea tradițională potrivit căreia tehnologia îi eliberează pe oameni de zilele de muncă prelungite”, concluzionează studiul.