Un istoric a analizat programul lui Călin Georgescu și avertizează că trebuie luat în serios: „Fasciștii spuneau că au găsit o cale prin care să împace capitalismul cu socialismul. Este exact ceea ce afirmă și Georgescu”
„Faptul că un mesaj politic este într-un staniol ideologic frumos și strălucitor nu trebuie să ne păcălească”. Pericolul este foarte mare, crede Cristian Manolachi, istoric, scriitor și cercetător post-doctoral la Universitatea Babeș-Bolyai. Nu întâmplător, Georgescu a pus jertfa în programul său, spune Manolachi.
-Domnule Manolachi, pentru publicul de astăzi legionarismul e un fenomen din trecut. Iar compatrioții noștri care îl simpatizează pe Călin Georgescu consideră că numirea lui drept legionar e o etichetă complet eronată.
–Discursul legionar se articula pe ideea unui om nou. Ce însemna asta? Însemna o reformă morală. Atât Zelea Codreanu, cât și cei din jurul lui, cât și unii din intelectualitatea românească de atunci, toți încercau să propovăduiască ideea asta de om nou.
Un om erou, om corect, om de jertfă, om viteaz. Practic, ei voiau să îl transforme pe român într-un astfel de om complet reformat. Un individ care să renunțe la metehnele specifice naturii umane. Sunt concepte abstracte, dar înțelegem toți ce însemna un om de jertfă, un om de sacrificiu.
Asta însemna, în accepțiunea acelor lideri, că, dacă ești nemulțumit de conducere, pur și simplu, te apuci și îi împuști. Așa cum s-a întâmplat în 1933 cu asasinarea prim-ministrului I. G. Duca pe peronul gării din Sinaia sau așa cum s-a întâmplat în 1939 cu mitralierea prim-ministrul Armand Călinescu.
Așa s-a întâmplat și în 1940, când deținuții politici au fost asasinați în masă, aici incluzându-l pe fostul prim-ministrul Gheorghe Argeșanu. Nu în ultimul rând, vorbim despre asasinarea fostului prim-ministru și istoric Nicolae Iorga.
Sigur că discursul unora dintre candidații de azi, vezi George Simion sau, mai ales, Călin Georgescu, este unul mai subtil decât cel din perioada interbelică. Acești oameni au înțeles că trebuie să își ambaleze mesajul politic într-un staniol ideologic frumos și strălucitor.
Doar că aceia care citesc programele de guvernare pot să și citească printre rânduri. Uite, de exemplu, în programul de guvernare al lui Călin Georgescu am identificat ideea omului integru, a omului moral și a omului de jertfă. Asta scrie în programul său de guvernare.
Ce a spus Georgescu
În primul mesaj rostit pe 3 decembrie, după alegerile parlamentare, Călin Georgescu a vorbit în termenii prezentați de istoric, cei ai formării unui om nou. ”Se creează o nouă identitate socială. Este pentru prima dată când ne creăm noi identitatea”, a spus Georgescu.
Codreanu s-a recules pe muntele Rarău înainte de crimă
-Sugerați că ei sunt mai subtili astăzi?
-Da, vin, de pildă, cu ideea aceasta a unei comuniuni între Dumnezeu, om și natură. Dar asta e și element al discursului legionar. Și legionarii apelau la Dumnezeu. Iar când vorbim despre om, vorbim despre omul moral, omul reformat.
Zelea Codreanu, de exemplu, se reculegea pe muntele Rarău. El lăsa să se înțeleagă că se consulta cu Divinitatea, cel puțin în cazul împușcării prefectului de poliție din Iași, Constantin Manciu.
Călin Georgescu vorbește și despre o viziune creștină în economie. Chiar așa îi spune. Mai vedem o idealizare a țăranului român. O idealizare a satului românesc. Vorbește despre gospodăria țărănească. Da, și mai găsim în discursul său această lume atemporală a satului românesc de odinioară.
Sigur, avem și ideea că temelia societății românești stă familia creștină. Foarte bine, atâta timp cât acesta rămâne un obiectiv personal. Dar când încerci să impui cu forța aceste idei ale tale celorlalți membri ai comunității, întotdeauna sfârșești în dictatură.
„Fasciștii spuneau că ar fi găsit o a treia cale, în care să împace capitalismul cu socialismul”
-Ce ați mai găsit important de remarcat în programul lui Călin Georgescu?
-El vorbește și despre programul hrană, apă, energie. Așa-i spune acesta și, practic, înțelegem că acest program se va realiza prin, citez acum, „prin înlocuirea relațiilor violente și conflictuale cu cele de cooperare întru ajutorare, și prin armonizare interesului personal cu cele al comunității”.
Dacă ne ducem la Mihail Manoilescu, politician interbelic, inginer dar și cel care a fost teoreticianul corporatismului, recunoscut la nivel internațional, el sublinia că, în genere, corporatismul este baza economică a fascismului. Iar fasciștii asta spuneau, că ar fi găsit o a treia cale, în care să împace capitalismul cu socialismul.
Este exact ceea ce afirmă și Călin Georgescu prin reînvierea spiritului de încredere reciprocă. Tot el menționează cooperarea ca noul modus operandi, nu doar în economie și politică, ci în întreaga societate românească.
Pe urmă găsim măsuri protecționiste cum ar fi sprijinirea și formarea unui capital autohton solid. Aici putem să facem o analogie cu politicile economice de la începutul secolului al XX-lea și cu acel program al liberalilor „prin noi înșine”. Sună frumos, dar asta înseamnă descurajarea capitalului străin.
Practic, Călin Georgescu, din ce interviuri am mai citit, vrea să alunge multinaționalele și marile corporații. În viziunea sa, omul trebuie să trăiască în comuniune cu natura, eventual într-o gospodărie țărănească, alături de descurajarea marii proprietăți.
Dar tot Călin Georgescu vorbește și despre industrializarea României, ceea ce este paradoxal. El nu spune cum, dar această industrializare ar putea să fie făcută doar de stat, din moment ce el descurajează marea proprietate privată.
Antisemitismul economic interbelic
-Cum explicați această evoluție a filonului neolegionar în România și de ce sunt românii atrași de mesajul ăsta mesianic al unor candidați?
-Există foarte multe frustrări. Chiar dacă, raportat la anii `90, românii o duc mai bine. Apoi există această tendință la români de a da vina pe alții pentru eșecul nostru. S-a întâmplat și în perioada interbelică A fost așa numitul antisemitism economic interbelic, în care comercianții evrei au fost acuzați de neajunsurile românilor.
Acum există o retorică prin care Uniunea Europeană este învinuită pentru măsuri mai progresiste pe care pe care le adoptă în mod curent. Mai e și problema războiului din Ucraina. Oamenii se tem. Dacă o să avem vreodată probleme la graniță, mulți ar prefera probabil o pace. Da, dar o pace care sigur va veni la pachet cu multe compromisuri.
-Se poate vorbi în România și de un ortodoxism neolegionar?
-Da, Călin Georgescu, cel puțin, are multe referințe la creștinism în programul său de guvernare. El vorbește despre viziunea creștină în economie, despre Dumnezeu om, natură. Ne mai spune că la temelia societății românești stă familia creștină.
Cei de la AUR procedează întocmai. Dar trebuie să înțelegem că discursul politic, respectiv apelul la religie, pleacă dintr-un oportunism politic. Folosește în raport cu electoratul.
Triada propagandistică legionară, reluată de suveraniștii de azi
-Dumnezeu apare și el frecvent.
-Da, pentru că Divinitatea îți oferă o oarecare legitimitate. Chiar Călin Georgescu își încheie programul de guvernare cu replica „Cu Dumnezeu înainte refacem România”. Practic, această luptă împotriva sistemului devine o cruciadă.
Mai avem și acel mit patriotic, numit de istorici „mitul vârstei de aur”. În el, trecutul este idealizat, așa cum fac cei de la AUR cu Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Decebal șamd. Ei încearcă să semene cu aceste personaje istorice.
Și iată triada propagandistică pe care ei o reiau din sistemul legionar. Avem Divinitatea, avem apelul la trecutul idealizat și, nu în ultimul rând, lupta cu sistemul.
Iată ce scrie, ca un alt exemplu, Călin Georgescu: „un guvern de patrioți incoruptibili, care să dea exemplu personal de fermitate în aplicare direcțiilor de dezvoltare, de moralitate și de jertfă”. Vedeți cât de frumos sună pentru cineva care nu este antrenat în gândirea critică?
Cum ar arăta justiția aplicată de „curțile cu juri”
-Cum propun suveraniștii modificarea justiției?
–Există o chestiune legată de justiție mai puțin observată și discutată. Spre exemplu, cei de la AUR propun, și aici citesc din programul lor de guvernare, „organizarea de curți de jurați, formate din cetățeni români majori și cu capacitate deplină de exercițiu, care să soluționeze cazurile penale grave și procesele colective sau de clasă”.
Ce înseamnă asta? Dacă mergem în perioada interbelică, în anii `20-`30, vedem atentatele și asasinatele politice comise de inițial de studenții creștini care, mai apoi, din 1927, se organizează în mișcarea legionară.
Dar toți acești tineri erau achitați pe bandă rulantă de către curțile cu juri, cum erau numite atunci. De ce se întâmplă asta? Pentru că aceste curți cu juri din perioada interbelică erau compuse din acea fragilă clasă de mijloc românească. Una extrem de sensibilă la mesajul naționalist și religios al mișcărilor politice din acea vreme.
„Oamenii aceștia vor să transforme România într-un abator comunal”
-Ce alte puncte din program ați remarcat, vă rugăm?
-Atât cei de la AUR, și cei de la SOS, și partidul lui Călin Georgescu, cât și, poate mai moderat, Călin Cristian Terheș, au un mesaj de tip extremist, uneori mai subtil și mai voalat, alteori mai evident.
La toți regăsim această ideea unei a unei națiuni române care, vezi Doamne, ar fi încurcată de străini în devenirea ei. Apoi, toți vin cu această idee obsesivă a stimulării natalității și de sprijinire a familiei naturale. Ideea că noi trebuie să fim o națiune mare. Deci să fim mulți. Pentru că dacă suntem mulți, suntem puternici. Practic, oamenii aceștia vor să transforme în România într-un abator comunal.
Mai spicuiesc din programul AUR reintroducerea obligativității purtării uniformelor școlare. Deci vedem această pasiune pentru pentru uniforme, pentru aceste spectacole regizate. Da, în care toată lumea este îmbrăcată în uniformă și în care toată lumea ascultă ordinele.
Uite, cum zice Călin Georgescu, „prin ordine, disciplină, reguli clare, valabile pentru toți, cuvinte puține transpuse în fapte multe, frumoase și utile, doar așa putem să schimbăm radical calitatea vieții în România”.
-Cum vedeți raportul AUR, al doilea partid al României, și Călin Georgescu?
-Astfel de lideri de rit nou, ca să-i numesc așa, sunt niște comunicatori mai buni decât cei din partidele tradiționale. Sunt mai buni pentru că au niște mesaje mai simple, au înțeles ce înseamnă social media, se folosesc foarte bine de instrumentele rețelelor de socializare.
Cei de la AUR s-au cizelat politic, în sensul în care știu când să tacă. Știu cum să facă să pară că nu sunt neapărat susținători ai Rusiei, că sunt doar eurosceptici sau nu sunt neapărat de acord cu tot ceea ce propune NATO. Sunt volatili, astfel încât să nu poată fi acuzați de derapaje.
Călin Georgescu însă este mai radical decât cei de la AUR, este mai direct, mai tranșant. El chiar și-a asumat public faptul că este un susținător al lui Corneliu Zelea Codreanu și al generalului Ion Antonescu. Din câte știu eu, are și un dosar penal pentru această chestiune.
Probabil că ăsta este unul dintre motivele pentru care i-a luat fața lui George Simion și pentru care a avut victoria surprinzătoare din primul tur al alegerilor.
INTERVIURILE HotNews.ro