„Un mesaj de nevoie imperioasă”. Cum explică Mircea Geoană declarațiile lui Emmanuel Macron privind trimiterea de trupe în Ucraina

Prin afirmațiile sale privind trimiterea de trupe în Ucraina, președintele francez Emmanuel Macron „trimite un mesaj de nevoie imperioasă de a continua să sprijinim” Kievul, consideră secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care însă a subliniat sâmbătă că alianța militară condusă de SUA nu are intenția de a desfășura forțe în țara devastată de război, informează Agerpres.

„Preşedintele Franţei transmite un mesaj de nevoie imperioasă de a continua să sprijinim Ucraina. La nivel de NATO, unde deciziile se iau prin consens, nu avem în acest moment nici planuri şi nici intenţia politică de a desfăşura forţe NATO în Ucraina. La nivelul Alianţei, suntem în continuare interesaţi să sprijinim Ucraina cu tot ceea ce putem, dar în acelaşi timp suntem şi interesaţi să nu escaladăm acest război într-un conflict şi mai mare între NATO şi Rusia”, a afirmat Geoană, în cadrul unei dezbateri pe teme de politică naţională şi internaţională, care a avut loc la Arad.

„De aceea este dreptul natural al liderilor noştri din ţările NATO să exprime puncte de vedere, să prezinte, în esenţă, un lucru pe care îl convenim şi îl ştim cu toţii: avem nevoie să îi sprijinim pe ucraineni”, a argumentat numărul doi din cadrul Alianței Nord-Atlantice.

„Liniile roșii” nu au fost depășite când NATO a decis să ofere Ucrainei avioane F-16, spune Geoană

Geoană a fost întrebat și despre propriile „linii roşii” pe care NATO le-a trecut când a fost vorba de trimiterea unor arme în Ucraina şi despre posibilitatea ca trimiterea de trupe să fie o altă astfel de „linie” călcată.

„Noi avem o relaţie permanentă bazată pe încredere şi profesionalism între ţările care susţin Ucraina, sunt ţări NATO şi din afara NATO, şi partenerii noştri ucraineni. Există un format de consultare permanentă între nevoile dânşilor şi situaţia de pe front, între capacitatea noastră industrială şi nevoile pe care dânşii le au. De aceea cred că în acest moment deciziile recente de a antrena (piloţi , n.r.) şi a oferi avioane F-16 ţin cont de situaţia de acum a războiului, de aceea nu cred că este vorba de a încălca linii roşii, ci de a avea o evoluţie a dinamicii acestui război”, a răspuns secretarul general adjunct al alianței.

Geoană a adăugat că „NATO este deţinătorul suprem de risc, de aceea, evident, aliaţii în mod individual au un anumit grad de libertate, dar atunci când este vorba despre Articolul 5, aici suntem cu toţii legaţi de acest articol”.

„Războiul a revenit în Europa”

El a mai spus că nu se poate estima cât va mai dura conflictul militar din Ucraina, dar „un singur lucru este clar, că acest război va mai continua”.

„De ambele părţi există mobilizare de resurse umane, materiale, economice, logistice şi în acest moment toate indiciile conduc către prelungirea acestui război”, a spus Geoană, care a adăugat că Occidentul învaţă din acest război şi a realizat că trebuie să investească din nou în industria de apărare.

„Azi am redescoperit că războiul poate reveni şi a revenit în Europa, trebuie să ne apucăm să investim mai serios în industria de apărare, inclusiv în România, unde trebuie să avem o renaştere a industriei de apărare”, a spus Mircea Geoană.

NATO lucrează „ca în fiecare moment toţi aliaţii să fie protejaţi”

Întrebat ce garanţii suplimentare ar trebui să primească România dacă trimite un sistem antiaerian Patriot în Ucraina, Geoană a spus că la nivelul NATO se lucrează „ca în fiecare moment toţi aliaţii să fie protejaţi”.

El a subliniat că şi după incidentele cu drone căzute pe teritoriul României aliaţii NATO, la solicitarea țării noastre, au luat măsuri suplimentare pentru apărarea zonei.

Săptămâna aceasta, președintele Klaus Iohannis a declarat, după o întâlnire cu omologul său american, Joe Biden, la Casa Albă, că este deschis discuțiilor ca România să ofere Kievului un sistem de apărare antiaeriană Patriot, în contextul bombardamentelor aeriene neîncetate ale forțelor ruse asupra infrastructurii din Ucraina.

„Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană, în acest fel, în ultimele săptămâni, este o discuție intensă. România dispune de aceste sisteme. Am fost întrebați și noi. Președinte Biden a menționat la întâlnirea noastră și am zis că sunt deschis să discutăm. Asta înseamnă că trebuie discutat în CSAT să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără”, a declarat Iohannis.

„Prioritatea comună, a UE, SUA, este de a nu permite Rusiei să câștige acest război”, a punctat președintele român.

Germania a promis Ucrainei o baterie Patriot suplimentară, în timp ce Spania a declarat că va livra rachete antiaeriene Patriot.