Un mini PNDL care lasă în întuneric smart village-ul

Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), conceput de Liviu Dragnea, este contagios, în ciuda acuzațiilor de partizanat, alocărilor netransparente de fonduri publice și a lipsei unor criterii de selecție, implementare și monitorizare clare, care să asigure imparțialitatea și eficiența programului.

După Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, a venit rândul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să-și creeze propriul PNDL.

Este adevărat că doar un PNDL în miniatură: Programul privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, gestionat prin intermediul Administrației Fondului de Mediu (AFM).

SUPRAPUNEREA FINANȚĂRILOR

PNDL are între obiectivele sale construirea / modernizarea / reabilitarea / extinderea sistemelor de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul rural, așa cum este menționat atât în OUG nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, cu modificările și completările ulterioare, cât și în Normele metodologice de aplicare a acesteia, adoptate prin Ordinul MDRAP nr. 1851/2013 , republicat.

Îmbunătățirea sistemelor de iluminat public este și obiectivul principal al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, lansat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrația Fondului de Mediu (AFM).

Diferențele dintre cele două programe sunt minore, apărute mai degrabă din pregătirea neadecvată a acestora:

1. PNDL clamează realizarea cu prioritate a sistemelor de iluminat public în mediul rural, dar nu cuprinde niciun criteriu de departajare care să favorizeze mediul rural (programul neavând criterii de selecție, punctaj și / sau departajare), în timp ce programul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prevede 2 praguri maxime ale valorii eligibile a proiectelor (500.000 lei, pentru localități cu maximum 4000 de locuitori, respectiv 1.000.000 lei, pentru localități cu peste 4001 de locuitori) și o cofinanțare proprie de minimum 10%.

2. Programul MMAP pentru iluminat public, finanțează, în cadrul investiției de bază, doar achiziția și instalarea corpurilor de iluminat LED și a sistemului de dimare / telegestiune, care asigură reglarea întregului flux luminos, conform art. 11 – Categorii de cheltuieli eligibile, din Ghidul de finanțare al programului, anexă la Ordinul MMAP nr. 1162/2020, spre deosebire de PNDL care finanțează sistemul de iluminat public în ansamblu (inclusiv cu infrastructura aferentă, dacă este cazul).

În condițiile existenței PNDL, cu o componentă dedicată iluminatului public este greu de înțeles decizia Guvernului și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a lansa un program pentru același obiectiv și de a nu finanța proiectele pregătite sau depuse și neselectate de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (fostul MDRAP), evident prin completarea documentației tehnico-economice cu elementele dorite de MMAP (certificate fiscale, certificat de atestare privind obligațiile la Fondul de mediu, completarea hotărârii consiliului local privind contribuția proprie, auditul energetic, raportul de audit, etc).

RISCURILE PROGRAMULUI: NOȚIUNILE INTERPRETABILE, CALEA ABUZURILOR ȘI POLITIZĂRII FONDURILOR

Sistemul de iluminat public cuprinde, potrivit legii nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, actualizată, întreg ansamblul format din elementele de aprindere, cutii de distribuţie și cele de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundații, stâlpi, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare şi măsurare.

Sistemele de iluminat public sunt realizate în principal, în două moduri:

1. Pe o rețea de stâlpi, împreună cu o rețea de alimentare proprii sistemului de iluminat public;

2. Pe rețeaua de stâlpi și elementele rețelei de distribuție a energiei electrice, iar punctele de delimitare între sistemul de distribuție a energiei electrice și cel de iluminat public sunt reprezentate de clemele de racord ale coloanelor de alimentare a corpurilor de iluminat public.

Majoritatea covârșitoare a sistemelor de iluminat public, în special în mediul rural, o reprezintă cele din categoria a doua, respectiv cele amplasate pe rețeaua de distribuție a energiei electrice, rețea care nu aparține autorităților locale, ci operatorilor de distribuție a energiei electrice.

În aceste condiții, apare riscul major: cele mai multe proiecte, finanțate în cadrul acestui program, nu se vor realiza direct pe domeniul public, având în vedere că sunt eligibile numai corpurile de iluminat LED și sistemul de dimare / telegestiune, nu și infrastructura aferentă (stâlpi, fundații, etc.), ci pe elemente (stâlpi) ale sistemului de distribuție a energiei electrice, care sunt în proprietatea operatorului de distribuție a energiei electrice, aceste elemente fiind amplasate pe domeniul public / privat al localităților.

Astfel, prevederea din ghidul de finanțare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, anexă la Ordinul MAAP nr. 1162/2020 (art. 10 – Criterii de eligibilitate a proiectului, lit. a), conform căreia una dintre condițiile cumulative pentru implementarea proiectului este aceea de a se realiza în intravilan pe domeniul public / privat, aflat în proprietatea / administrarea localității, poate da naștere unor interpretări diferite, inclusiv cu impact asupra eligibilității unor proiecte, mai ales în cazul unui audit al Curții de Conturi.

Situația este interpretabilă deoarece o mare parte a proiectelor, așa cum sunt finanțate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), prin Administrația Fondului de Mediu (AFM) nu se realizează direct pe domeniul public / privat al localității, ci pe o infrastructură a unui operator de distribuție a energiei electrice, infrastructură pe care autoritatea locală are doar un drept de folosință gratuită, conform legii nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, aspect care putea fi menționat expres în ghidul de finanțare de către MMAP și AFM, pentru a elimina orice posibilitate de interpretare a prevederilor art. 10, lit. a din acest ghid.

Claritatea este un element fundamental al programelor de finanțare a investițiilor publice, având inclusiv rolul de a asigura cadrul egalității de șanse la accesarea fondurilor publice, de a elimina speculații legate modul de alocare a sumelor, de o formă subiectivă de dependență autorităților locale față de puterea politică, precum și de rezultatele diferite, de la o localitate la alta, ale controalelor efectuate ulterior de autorități abilitate (de ex. Curtea de Conturi).

DEFICIENȚELE MINI PNDL-ULUI LANSAT DE MINISTERUL MEDIULUI

1. NECORELAREA CU FONDURILE EUROPENE

La fel ca PNDL (și ca majoritatea programelor guvernamentale de investiții publice), Programul MMAP privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public se evidențiază prin lipsa de corelare cu programe similare, finanțate din fonduri nerambursabile, prin incapacitatea de a veni în completarea acestora, de a fi conceput și de a se plia pe structura și documentația aferentă fondurilor europene.

Nici prin acest program nu sunt prioritizate proiectele depuse și nefinanțate prin programe susținute din fonduri europene (POR – Axa 3, LEADER), care îndeplinesc și condițiile stabilite de Administrația Fondului de Mediu.

2. DEFICIENȚE STRATEGICE

Programul MMAP și AFM este conceput ca un program rigid, lipsit de o viziune strategică, neadaptat pentru dezvoltări viitoare.

În esență, programul nu pornește de la o strategie integrată în ceea ce privește ansamblul rețelelor tehnico-edilitare din localități și nici măcar de la strategii care să cuprindă întreg sistemul de iluminat public, inclusiv dezvoltările ulterioare.

Lipsa viziune a programului este evidențiată și de faptul că, inclusiv prin modul de alocare a punctajelor, nu încurajează proiectele care fac parte dintr-un plan de modernizare, care continuă proiecte similare finanțate din ale surse (inclusiv din fonduri europene, PNDL sau surse proprii) sau care fac parte dintr-un program de transfer în subteran a rețelelor aeriene (în special a celor proiectate pe baza unor programe de tip smart village).

Mai mult, programul propus de Ministerul Mediului și Administrația Fondului de Mediu exclude din categoria cheltuielilor eligibile panourile fotovoltaice – un element esențial al economiei de energie și încurajării folosirii energiei regenerabile.

3. DUBLA FINANȚARE ȘI LIPSA VERIFICĂRILOR DIN TEREN

Orice program de finanțare fundamentat pe realități, cuprinde o linie de demarcație față de alte programe, cu care se interferează în finanțarea diverselor activități.

Din nefericire, Programul privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, așa cum a fost conceput prin Ordin al ministrului Mediului, nu cuprinde nicio linie de demarcație față de PNDL și nici față de fondurile europene, alocate pentru activități similare.

Succesul oricărui program de finanțare depinde, într-o mare măsură și de verificările efectuate în cadrul proiectelor incluse în program.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro