Un parlamentar spune că a numărat 178 de agenții și institute de cercetare în România: Nu a fost ușor să fac lista / Ce arată declarațiile de avere ale șefilor unora din aceste agenții
România are un număr imens de agenții și în fiecare an se mai înființează altele noi, a scris luni parlamentarul USR Claudiu Năsui. Multe dintre aceste agenții funcționează ca institute de cercetare. Parlamentarul spune că a identificat 113 institute de cercetare, 12 centre de cercetare, 48 de stațiuni de cercetare, o editură, o revistă și chiar și o unitate militară. În total, 178 de agenții din cercetarea de stat.
Claudiu Năsui spune că se judecă de câțiva ani cu aceste institute și agenții pentru a afla salarizarea lor.
„Nu a fost ușor să fac lista. Imaginați-vă că fiecare linie are întregi organigrame. Structuri de conducere, secretare, șoferi, sedii, etc. Toți sunt ordonatori oficiali de credite ai statului român. Toate încep mici și ajung să tot crească. Dacă treceți prin listă veți observa că multe institute se intercalează ca domeniu de activitate”, a precizat parlamentarul în mesajul postat pe Facebook în contextul discuțiilor despre reducerile bugetare.
Unii șefi de institute primesc indemnizații și de la alte structuri de cercetare
HotNews a analizat câteva declarații de avere ale șefilor de institute de cercetare. În medie, conform declarațiilor analizate, salariul anual al unui director de agenție de cercetare este în jurul a 100.000 de lei net, adică între 8.000 lei și 10.000 lei lunar. Unii dintre ei își întregesc veniturile și din alte activități, precum cele didactice în cadrul universităților.
Există, însă, și venituri mai mari. Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Mihai Varlam, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice, a avut un venit anual de 470.174 RON, ceea ce înseamnă aproape 40.000 de lei lunar.
Sunt și directori ai unor structuri de cercetare care primesc indemnizații de la mai multe institute de cercetare, în același timp. Sau primesc mai multe indemnizații de la Academia Română, precum indemnizații de merit de la Academia Română, de membru al Academiei sau de membru în Consiliul de coordonare al Academiei Române.
Unul dintre aceștia este Cătălin Zamfir Basarab, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Potrivit declarației de avere depuse în 2024, acesta a avut un venit anual de 220.923 lei, din care 97.431 lei a primit de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, 74.880 lei indemnizație de merit Academia Română, 30.612 indemnizație membru Academia Română, 18.000 lei indemnizație membru Consiliul de coordonare Academia Română.
La Institutul de Cercetare a Calității Vieții lucrează și soția sa, Elena Zamfir, ca cercetător, aceasta având un salariu apropiat de cel al soțului, 92.270 lei. Și aceasta primește indemnizație de 74.880 lei de la Academia Română.
Un alt caz este cel al directorului Centrului de Informare și Documentare Economică, Valeriu Ioan-Franc. Acesta are, potrivit declarației de avere de anul trecut, un salariu anual de 86.901 lei, la care se adaugă 42.300 lei de la Institutul Național De Cercetări Economice Costin C. Kirițescu, 25.512 lei indemnizație membru Academia Română, 74880 lei indemnizație membru Academia Română, 27.000 lei indemnizație membru Consiliu de coordonare Casa Oamenilor de Știință și 16.716 lei indemnizație Consiliul științific la Institutul de Studii Financiare.
Încă un caz analizat de HotNews este cel al Nastasiei Belc, director Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare. Aceasta a primit, potrivit declarației de avere de anul trecut, un salairu de 166.027 lei, la care se adaugă 24.804 lei indemnizație membru titular la Academia De Știinte Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șisești și 56.318 lei conferențiar la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.
Aici lista celor 178 de agenții și institute de cercetare făcută de Claudiu Năsui
Replica Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, inclus de deputatul Năsui pe lista sa, îi transmite, într-o scrisoare deschisă, că institutul „nu este o birocrație inutilă, așa cum insinuați, ci o instituție cu rol definitoriu în procesul de justiție de tranziție, fără de care democrația românească ar fi rămas, până astăzi, o construcție cu fundații fragile.”
„În cei 20 de ani de existență, am contribuit decisiv la condamnările torționarilor Alexandru Vișinescu și Ion Ficior – simboluri ale represiunii comuniste, responsabili de moartea a sute de deținuți politici”, subliniază instituția.
„A include IICCMER în această listă trădează fie necunoașterea profundă a sensului memoriei colective, fie o gravă confuzie între funcția publică și agenda ideologică. România nu poate deveni o democrație matură fără să-și confrunte, onest și curajos, trecutul”, atrage atenția IICCMER.
În final, instituția sublniază că „nu are privilegii” precum afirmă deputatul, și „cere respect pentru victime și asumare publică a adevărului”. „A le nega înseamnă a repeta crimele într-o altă formă: cea a uitării”, conchide IICCMER.
INTERVIURILE HotNews.ro