Un proiect inedit prinde contur în centrul Bucureștiului: un „parc în rețea” de dimensiunea Cișmigiului. Care sunt zonele vizate și cum pot fi reamenajate

Bucureștiul fanariot

Zona este o bijuterie a Bucureștiului, cu clădiri vechi valoroase, arbori seculari și grădini generoase, spun arhitecții, însă trotuarele sunt înguste, stricate, pline de mizerie sau acaparate de mașini. Iar pe stradă, în afară de tranzitul auto, nu se întâmplă nimic. 

„Am fost inspirați de faptul că Bucureștiul încă păstrează structura asta a orașului grădină. Că încă există un București fanariot, pe care poți să-l recunoști în anumite locuri. Și asta cred că îl face foarte special”, a explicat arhitectul Alexandru Belenyi, coordonatorul studiului „Maidan”, în dezbaterea „Spațiile mici pot schimba orașul”, organizată la sediul OAR. 

Cuvântul maidan vine din limba turcă și înseamnă un spațiu de adunare. Era haotic, neîngrijit, dar era locul de întâlnire a comunității. Pe planul Bucureștiului de la 1852, chiar apar figurate maidanele din zonă. Acesta era un spațiu important al epocii fanariote.

„În Sectorul 2 se află cea mai mare parte din „Bucureștiul vechi (…) care păstrează încă în parte forma orașului din vremea domniei fanariote. Această structură era într-un fel suburbană: consta în loturi verzi, cu grădini și livezi, iar străzile formau un labirint. Existau multe spații comune, iar aproape fiecare intersecție și răscruce era un nod aglomerat care găzduia întâlniri, activități comune, comerț și, adesea acces la apă potabilă prin fântâni. Întregul oraș era orientat organic către aceste spații de întâlnire”, se arată în studiu. 

Dar cu timpul am pierdut asta, spun autorii. 

Parcul „în rețea”

„Casele erau orientate spre intersecție, intrarea principală, balcoanele erau acolo. Intersecțiile aveau fațade. Exista această știință și acest obicei arhitectural de a teși clădirile și de a da fațadele către intersecții”, a explicat arhitectul. 

Iar planul este să recupereze acest spațiu. Astfel s-a născut ideea unui „parc în rețea”. 

„Ne-am uitat la intersecții, ne-am uitat la școlile din zonă, care de mult sunt în discuție ca posibile resurse de spațiu public și ne-am uitat la biserici. Și la copacii aceștia mari care deja dau umbră, care trebuie protejați și care fac parte din moștenirea acestui loc. Am inventariat 300 de copaci deosebiți. Pe strada Verii există, de exemplu, un copac cu diametrul de 2 metri, care domină toată strada.  Intersecțiile, școlile, bisericile și copacii – acestea patru împreună, dacă sunt puse bine în valoare – vor crea acest parc în rețea”, a explicat Alexandru Belenyi. 

„Stabilim minimul pentru mașini, plecând de la axul drumului și restul, ce rămâne, e pentru pietoni”

Studiul a identificat 310 intersecții care pot fi reamenajate, din care au fost alese 156, acestea însumând 145.000 mp de spațiu public, aproape cât Parcul Cișmigiu, care are 165.000 mp, dar și 156 de colțuri de stradă care pot fi amenajate pentru a fi mai prietenoase cu pietonii și care ar aduce 117.000 mp de spațiu public de calitate. 

„Noi încă avem moștenirea principiilor de planificare urbană din anii ’70, în care trotuarul era o suprafață protejată cam de 2 metri lățime în jurul clădirii, iar restul era pentru mașini. Propunem să se inverseze chestia asta. Stabilim minimul pentru mașini, plecând de la axul drumului și restul, ce rămâne, e pentru pietoni. Asta e principiul de bază pentru această transformare. Când aplici acest principiu la spațiile de intersecție care sunt mai mari și mai uniforme, obții acele pocket parcuri sau locuri de joacă din proximitatea casei sau spații de socializare destul de mari”, a explicat arhitectul. 

Pe scurt, studiul propune transformarea străzilor în sensuri unice, îngustarea carosabilului, astfel încât mașinile să nu poată circula cu viteză mare. Pe spațiul câștigat vor fi amenajate trotuare generoase și mici părculețe cu mobilier urban și vegetație.  

„Dacă punem cap la cap, cele aproape 160  de spații reprezentate aici au o suprafață aproape de Parcul Cișmigiu. În clipa în care începi să te gândești cum poți să recuperezi din spațiul carosabil, care acum e excesiv, se pot recuperea undeva la 75.000 de metri pătrați, care pot fi folosiți mai degrabă pentru deplasări pe jos, pietoni, start degeaba în oraș, copii care se joacă. Strada mozaic care e o stradă în care s-a renunțat la această divinizare a autovehicului”, a explicat arhitectul. Pe străzi vor fi amenajate și parcări. 

Primarul Ciucu: „Nu poți să faci acest proiect dacă nu ai sensuri unice”

Primarul general, Ciprian Ciucu, și primarul Sectorului 2 au fost prezenți la dezbatere. Ambii au declarat că sunt deschiși să înceapă implementarea proiectului. 

Ciprian Ciucu a declarat că primul pas ar fi realizarea unui studiu de trafic. 

„Când faci astfel de proiect, ai nevoie neapărat să te gândești la sensuri unice. Ai nevoie de un studiu de trafic temeinic pentru că presupune reconfigurare de trasee și de sensuri unice. Nu poți să faci acest proiect dacă nu ai sensuri unice. Ne punem la masă echipele din Primărie să prioritizăm. Dacă Rareș Hopincă are deschidere și cred că are, o să-l chem la Primărie împreună cu dumneavoastră și poate gândim să vedem ce poate face Primăria Generală ce poate face Primăria de sector și să începem să facem un nou parc în rețea”, a explicat Ciucu. 

Primarul este de părere că proiectul trebuie implementat integrat. 

„Eu aș merge pe un proiect integrat, de la cap la coadă, care să includă studiul de fezabilitate și proiectarea. Asta nu înseamnă că trebuie implementat totul deodată. Dar, dacă nu avem un proiect integrat, de la cap la coadă, lucrurile nu se întâmplă. Odată ce proiectul este avizat, îl contractezi și apoi se implementează. Putem să-l implementăm împreună cu Primăria Sectorului 2”, a mai spus Ciucu. 

Sectorul 2 numește prima intersecție care va fi amenajată ca un parc

Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, spune că va începe cu câteva proiecte pilot, însă cel mai devreme ar putea să devină realitate în 2 ani. 

„Având în vedere că autorizarea unui astfel de proiect durează un an, cred că primele rezultate ar putea apărea în doi ani. Realizarea unei întregi rețele ar putea dura 7-10 ani. Vreau să încep implementarea în acest mandat. Cel mai probabil, vom începe cu intersecția Eminescu-Tunari, unde avem și o clădire publică în care vrem să amenajăm un incubator de afaceri. După acest prim proiect, ne vom da seama cât durează implementarea”, a declarat Hopincă.

Probleme cu normativele de la Rutieră

Deoarece este un concept diferit, primarii spun că ar putea întâmpina probleme în obținerea avizelor. 

„Spațiul public, intersecțiile și străzile au fost lăsate prea mult timp în grija inginerilor de trafic și a Poliției Rutiere, care ne explică cum ar trebui să arate spațiul public. Cred că este o situație profund anormală. În urmă cu aproximativ un an, am avut ideea să îngustăm benzile de circulație pe o stradă din Vatra Luminoasă, o măsură care se aplică de 30 de ani la Lisabona. Dacă benzile sunt mai înguste, nu poți circula cu viteză mare, ceea ce este foarte bine pentru pietoni. Poliția Rutieră ne-a spus însă că nu se poate, pentru că există un normativ din 1987. Nu putem încălca normativul, pentru că altfel nu vom primi niciodată avize”, a explicat Hopincă.

Si primarul Ciucu a semnalat că Poliția Rutieră nu îi permite să facă trotuarele la nivel cu carosabil și primarii sunt obligați să pună borduri. 

Edilii au declarat că trebuie schimbat normativul și vor face demersuri în acest sens, astfel încât amenajările urbane să poată fi realizate. 

Ciucu: „Să nu ne fie frică să scoatem mașinile de pe trotuar”

Ciprian Ciucu încurajează primarii de Sector să scoată mașinile de pe trotuar. 

„Ca primar de Sector am regenerat câteva zone, pot să dau exemplu ce am făcut în Grozăvești, am aplicat aceleași principii și am luat în Grozăvești undeva la 90% voturi, deși am scos toate mașinile de pe trotuar. Este un mesaj pentru primari de sector. Să nu ne fie frică să scoatem mașinile pe trotuar pentru că până la urmă este clar că va crește foarte mult calitatea spațiului public și oamenii vor vedea astea, se vede la vot”, a declarat primarul general.