Skip to content

„Un război al tuturor împotriva tuturor”. Ce a urmat după apelul lui Mihailo Fedorov, rivalul lui Zelenski, la organizarea de alegeri în Ucraina

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Fostul ministru al Apărării din Ucraina, Mihailo Fedorov, a câștigat popularitate în momentul în care a fost demis de Volodimir Zelenski și s-a impus ca un nou rival al președintelui, însă apelul său la organizarea de alegeri se confruntă cu o reacție negativă imediată, scrie Politico.

Într-un discurs video transmis marți seara, Mihailo Fedorov s-a plâns că corupția subminează efortul de război și a criticat procesul decizional centralizat și opac din administrația lui Volodimir Zelenski, făcând referire la abordarea autoritară în ceea ce privește angajările și demiterile.

„Oamenii nu pot trăi la nesfârșit într-o situație în care nu înțeleg de ce se iau anumite decizii. De ce unele reforme avansează, în timp ce altele sunt blocate. De ce deciziile necesare astăzi pe front circulă luni întregi prin birourile guvernamentale”, a spus Fedorov.

Cel puțin o parte dintre observațiile sale au o rezonanță în societatea ucraineană. Însă apelul său neașteptat pentru organizarea de alegeri a stârnit reacții imediate din partea întregului spectru politic.

Reacții negative la apelul de organizare a alegerilor

Un înalt funcționar din cabinetul lui Zelenski, care a vorbit sub anonimat, a criticat dur ideea organizării alegerilor. „Să așteptăm încă un atac balistic masiv din partea Rusiei și apoi să mergem să votăm”, a spus persoana respectivă, pe un ton sarcastic.

Reacții nu au venit doar de la administrația prezidențială.

Olga Aivazovska, șefa organizației ucrainene de monitorizare a alegerilor OPORA, a subliniat, de asemenea, obstacolele practice în calea organizării alegerilor, insistând că există „sute de scenarii și acțiuni” pe care rușii le-ar putea folosi pentru a submina procesul electoral.

Roman Lozinskîi, parlamentar din partea partidului liberal de opoziție Holos și vicepreședinte al comitetului de gestionare a statului, s-a arătat îngrijorat că solicitarea organizării alegerilor s-ar putea dovedi dezastruos de divizivă.

„Va fi un război al tuturor împotriva tuturor”

„Nu există absolut nimic pozitiv pentru țară. Nu vă bucurați că veți avea candidați la alegerile de după război. Mai trebuie să trăiți ca să-i vedeți”, a spus el.

„Oamenii înțeleg că alegerile în timpul războiului sunt în mâinile inamicului. Că va fi un război al tuturor împotriva tuturor”, a adăugat Lozinskîi.

Chiar și unul dintre liderii mișcării de protest, veteranul de război Dmitro Koziatisnkîi, a spus că nu dorește organizarea de alegeri în timpul războiului.

„De asemenea, mă tem foarte mult de dezbinarea societății în timpul procesului electoral și de modul în care acest lucru ar putea afecta desfășurarea războiului”, a spus el.

„O eroare politică extraordinară de judecată”

Politico scrie că, departe de a-i consolida viitorul politic lui Fedorov, apelul la organizarea alegerilor ar putea chiar să-i coste.

Economistul Timothy Ash, care scrie frecvent despre Ucraina, a sugerat că fostul ministru a comis „o eroare politică extraordinară de judecată, pe care unii ar folosi-o probabil împotriva lui dacă s-ar decide vreodată să candideze la președinție în viitor”.

Volodimir Fesenko, un analist politic de la Kiev, a recunoscut că Zelenski s-a obișnuit să „acționeze ca în mediul de afaceri”, caracterizat prin „conducere unipersonală” și „decizii rapide”, dar a susținut că președintele nu acționează altfel decât alți lideri internaționali importanți.

Popularitatea lui Fedorov, problemele lui Zelenski

Fedorov este cu siguranță popular. Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat la începutul acestei luni că 63% dintre oameni îl considerau demn de încredere – un scor care îl plasa pe locul al doilea, după fostul șef al armatei Valeri Zalujnîi care este acum ambasador în Marea Britanie.

Un alt sondaj a relevat o scădere a înțelegerii față de modul în care Zelenski își folosește puterile pentru a interveni asupra altor autorități de stat.

Sondajul a arătat că, în 2022 – anul invaziei pe scară largă a Rusiei -, 79% dintre oameni considerau că președintele poate trece peste separarea puterilor prevăzută de Constituție, dar acest procent a scăzut la 52% în mai 2026.

Corupția este, de asemenea, un subiect fierbinte, așa cum a subliniat Fedorov. Anul trecut, Zelenski a semnat o lege prin care le-a retras organismelor naționale de supraveghere anticorupție din Ucraina independența procedurală, pentru ca apoi să revină asupra acestei decizii în fața criticilor din partea UE și a protestelor din țară.

Ulterior, fostul său partener de afaceri și aliații săi au fost implicați într-un scandal de corupție de 100 de milioane de dolari în sectorul energetic nuclear de stat – un scandal care l-a obligat pe Zelenski să-l demită pe apropiatul său, Andrii Iermak.

Mai mulți dintre principalii aliați ai lui Zelenski sunt, de asemenea, anchetați pentru corupție, printre care și fosta ambasadoare a Ucrainei în SUA, Olga Stefanișina.

„Oamenii vor schimbare”

Iaroslav Jelezniak, deputat al partidului de opoziție „Holos” și un critic al lui Zelenski, a afirmat că greutatea cumulată a acestor probleme va juca, în cele din urmă, în defavoarea președintelui.

El a anticipat că Zelenski va avea soarta liderului britanic din timpul războiului, Winston Churchill, și va pierde alegerile spre finalul conflictului.

„Oamenii vor schimbare”, a adăugat el.

Oleksandr Saienko, expert la Centrul pentru Reforme Politice și Juridice, a afirmat că evitarea unei crize politice este posibilă chiar și fără alegeri, dar acest lucru ar însemna transferarea unei părți din procesul decizional înapoi către parlament și alte autorități ale statului.