Un război de aproape 40 de ani, aproape de final. Tratatul de pace a fost deja redactat

Armenia și Azerbaidjan au anunțat că au convenit asupra unui tratat de pace care va pune capăt unui conflict ce durează de aproape decenii între cele două țări din Caucaz, informează Reuters.
Cele două foste republici sovietice au purtat o serie de mai multe războaie de la finalul anilor ’80 când Nagorno-Karabah, o regiune din Azerbaidjan care avea atunci o populație majoritar armeană, s-a separat de Azerbaidjan, cu sprijinul Armeniei.
Care este singura problemă rămasă în litigiu
Ministrul armean de Externe a anunțat într-un comunicat că a fost finalizat un proiect de înțelegere cu Azerbaidjanul. „Acordul de pace este gata de semnare. Republica Armenia este pregătită să înceapă consultările cu Republica Azerbaidjan asupra datei și locului pentru semnarea acordului”, se spune în comunnicat.
La rândul său, Ministerul de Externe de la Baku a anunțat: „Luăm act cu satisfacție că negocierile asupra textului Tratatului de Pace și de Stabilire a Relațiilor Bilaterale între Azerbaidjan și Armenia au fost încheiate”.
Rămâne totuși incertă data semnării întrucât Azerbaidjan a condiționat acest lucru de modificarea Constituției armene, care prevede revendicarea implicită a teritoriului aflat în dispută.
Armenia neagă acest lucru, însă premierul Nikol Pașinian a declarat de mai multe ori în ultimele luni că legea fundamentală trebuie înlocuită și a convocat un referendum în acest scop. Până acum, nu a fost stabilită o dată pentru plebiscit.
Izbucnirea ostilităților la finalul erei sovietice a dus la expulzarea în masă a sute de mii de azeri musulmani din Armenia și a armenilor creștini din Azerbaidjan.
Negocierile de pace au început după ce Azerbaidjan a ocupat Karabahul cu forța armată în septembrie 2023, ceea ce a provocat exodul celor aproape 100.000 de armeni aflați în regiune.
Ambele părți au declarat că vor să semneze un tratat care să pună capăt conflictului, însă progresele au fost lente, iar relațiile au rămas tensionate. Granița comună de 1.000 de kilometri este închisă și puternic militarizată.
În ianuarie, președintele azer Ilham Aliev a acuzat Armenia că reprezintă o amenințare „fascistă” care trebuie distrusă, declarație pe care oficialii de la Erevan au considerat-o ca o posibilă tentativă de justificare a reluării conflictului.
Acord și în Asia Centrală
Anunțul privind pacea armeano-azeră vine în aceeași zi în care alte două republici sovietice aflate în relații tensionate au decis să pună capăt unei dispute mai vechi. Kârgâzstanul și Tadjikistanul au semnat joi un acord de frontieră crucial pentru stabilitatea Asiei Centrale, după trei decenii de conflicte între aceste două foste republici sovietice, în special în privința controlului apei, transmite AFP.
Semnarea acordului de către președintele kârgâz Sadyr Japarov și omologul său tadjik Emomali Rahmon la Bișkek consfințește încălzirea relațiilor dintre acești aliați ruși, care s-au înfruntat ultima dată în toamna anului 2022.
„De acum înainte și pentru totdeauna, frontiera dintre Kârgâzstan și Tadjikistan va fi frontiera prieteniei eterne”, a afirmat Japarov potrivit declarației comune.
Potrivit biroului său, acest acord va contribui la „consolidarea securității, stabilității și dezvoltării durabile a Kârgâzstanului și Tadjikistanului, dar și a întregii Asii Centrale”. Rahmon a salutat și el acest acord „istoric”, încheiat la 33 de ani după căderea Uniunii Sovietice.
Cei doi lideri au anunțat, de asemenea, reluarea legăturilor aeriene directe și redeschiderea frontierei, care a fost închisă timp de aproape patru ani, din mai 2021 și până acum.
La sfârșitul lunii februarie, Kârgâzstanul a dezvăluit conținutul acestui acord care implică un schimb de teritorii în respectivele zone, presărate cu enclave formate în timpul erei sovietice.
Potrivit unui calcul al autorităților kârgâze, Kârgâzstanul va primi aproximativ 25 de kilometri pătrați de la Tadjikistan, în schimbul unor terenuri de dimensiuni echivalente sau al unui acces mai bun la resursele comune de apă.