Un șoc al petrolului s-ar transmite rapid în inflația din România, spune un viceguvernator BNR
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului ar putea avea efecte asupra inflației și economiei europene, inclusiv asupra României, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.
Potrivit acestuia, o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului ar adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la inflația anuală, ceea ce ar putea obliga economiștii să revizuiască prognozele actuale.
Mesajul a fost transmis la deschiderea conferinței „Rethink Romania”, găzduită la BNR.
Războiul din Orientul Mijlociu crește incertitudinea globală
Viceguvernatorul BNR consideră că deteriorarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică volatilitatea economică la nivel global, în special pe piețele de energie și pe piețele financiare.
„Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice”, a explicat Marinescu.
Potrivit acestuia, dacă conflictul se prelungește, impactul economic ar putea deveni persistent și s-ar putea transmite către economiile europene prin mai multe canale — în special prin creșterea prețurilor la energie.
România importă relativ puțin petrol, dar nu scapă de efecte
Din punct de vedere energetic, România este într-o poziție relativ mai bună decât alte economii europene.
Dependența netă de importuri de petrol a României a fost de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024, iar în 2025 ar putea scădea spre 1% din PIB, potrivit estimărilor BNR.
Totuși, economia rămâne vulnerabilă prin efectele indirecte asupra prețurilor bunurilor de consum.
„Expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă”, a avertizat viceguvernatorul.
BNR: Consolidarea fiscală nu este opțională
În discursul său, Cosmin Marinescu a insistat asupra necesității reducerii deficitului bugetar, pe care o consideră esențială pentru stabilitatea economică.
„Nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice”, a spus el.
Potrivit viceguvernatorului, reducerea deficitului bugetar este crucială pentru credibilitatea politicilor economice, stabilitatea macroeconomică, reducerea presiunilor inflaționiste șilimitarea riscului suveran.
România se confruntă în continuare cu deficite ridicate, atât pe partea bugetară, cât și pe cea externă, spune viceguvernatorul.
Deficitul de cont curent s-a redus doar ușor în 2025, la 7,95% din PIB, de la 8,2% din PIB în 2024, în ciuda ajustării fiscale.
Economia începe să se schimbe: investițiile câștigă teren
Marinescu a arătat că structura creșterii economice începe să se modifice.
În 2025, economia României a crescut cu aproximativ 0,7%, iar contribuția investițiilor a fost mai mare decât cea a consumului: investițiile au contribuit cu 1 punct procentual la creștere, în timp ce consumul a contribuit cu 0,4 puncte procentuale.
Această schimbare este importantă deoarece indică o tranziție către un model economic mai sustenabil.
„Trebuie să accelerăm acest parcurs de creștere economică, prin măsuri care să extindă competitivitatea mediului de afaceri și să revigoreze producția”, a spus Marinescu.
„2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”
Un alt mesaj central al discursului a fost rolul fondurilor europene în stabilitatea economică a României.
Potrivit viceguvernatorului BNR, finanțarea europeană reduce presiunea asupra bugetului public și stimulează investițiile private.
În total, România a beneficiat de aproape 100 de miliarde de euro din fonduri europene, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea economică și la gestionarea unor perioade de criză.
În acest context, Marinescu a subliniat că 2026 ar trebui să fie anul accelerării absorbției fondurilor europene, mai ales în contextul apropierii termenului limită al programului PNRR.
Un semnal important: adoptarea rapidă a bugetului pe 2026
Viceguvernatorul BNR a spus că adoptarea rapidă a bugetului pentru anul viitor este importantă pentru consolidarea încrederii în politicile economice ale statului.
„Sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate”, conchide Cosmin Marinescu.