Una din cinci persoane obeze din România este copil sau adolescent. Cum ar trebui să arate o „farfurie sănătoasă” pentru cei mici

În România, aproape una din cinci persoane afectate de obezitate (18,9%) este copil sau adolescent – are vârsta între 0 și 19 ani. Cifrele obezității au crescut alarmant în ultimii ani: 6.731 de copii și adolescenți din țara noastră suferă de obezitate, iar rata incidenței obezității printre copii a urcat la 165,4 la suta de mii de locuitori, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

Părinții au un rol important în stabilirea, menținerea și încurajarea unor obiceiuri alimentare sănătose ale copiilor, care să prevină apariția mai târziu, la vârsta adultă, a unor boli cronice.

Mese regulate, luate în familie

Primii pași pe care îi pot face părinții pentru a preveni obezitatea la copii, potrivit specialiștilor INSP:

• adoptarea unui program regulat al meselor
• controlul conștient al porțiilor alimentare consumate
• reducerea consumului de alimente procesate
• luarea mesei în familie
• prepararea alimentelor în casă utilizând metode de gătit mai sănătoase
• încurajarea practicării de activități fizice împreună.

Adolescenții au nevoie de toți nutrienții pentru o creștere și dezvoltare normală, cât și pentru desfășurarea activităților zilnice: învățat, activitate fizică, joacă.

Fructele și legumele ar trebui să ocupe jumătate din farfurie

„Farfuria sănătoasă” pentru ei trebuie să conțină:

• jumătate de farfurie – fructe și legume
• un sfert de farfurie – carne, pește, ouă, brânză, leguminoase (mazăre, fasole, linte, etc.)
• un sfert de farfurie – cereale și paste integrale, cartofi.

Consumul alimentelor sărate, grase și zaharoase, al alimentelor cu conținut scăzut de fibre sau conținut ridicat de zahăr ar trebui limitat.

Maximum 5 grame de sare pe zi

Recomandări pentru menținerea unei alimentații echilibrate:

• grăsimi saturate sub 10% din aportul energetic, restul înlocuite cu grăsimi polinesaturate;
• grăsimi trans – cât mai reduse, preferabil deloc din alimentele procesate și mai puțin de 1% din aportul energetic pentru cele naturale;
• maximum 5 grame de sare/zi;
• 30 – 45 grame fibre/zi, din cereale integrale, fructe și legume;
• 200 grame fructe/zi (2 – 3 porții-standard);
• 200 grame legume/zi (2 – 3 porții-standard);
• pește cel puțin de 2 ori/săptămână, din care o dată pește gras.

Nutriția este o parte esențială a sănătății și dezvoltării. Alimentația sănătoasă asigură creșterea, dezvoltarea individului și contribuie la prevenirea unor boli cronice netransmisibile.

De aceea, sub sloganul „Alege inteligent, mănâncă sănătos!”, Institutul Național de Sănătate Publică desfășoară, în luna noiembrie 2024, o campanie națională de promovare a obiceiurilor alimentare și a principiilor unei alimentații sănătoase.

Scopul campaniei îl reprezintă informarea copiilor și a părinților acestora despre beneficiile unui stil de viață sănătos care să prevină apariția obezității în rândul copiilor și ulterior, al adulților.

Obezitatea favorizează apariția bolilor de inimă, a diabetului sau a cancerului

Alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt factori de risc importanți pentru apariția hipertensiunii arteriale, a hiperglicemiei, a dislipidemiilor, a obezității, care sunt, la rândul lor, factori de risc pentru apariția principalelor boli netransmisibile precum: bolile cardiovasculare (de ex. infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral), cancerele și diabetul zaharat, atrage atenția Institutul Național de Sănătate Publică.

Pentru menținerea unei nutriții corespunzătoare a copiilor, și comunitatea are un rol deosebit de important, mai ales în ceea ce privește creșterea accesului la alimente sănătoase:

• puncte de vânzare legume și fructe proaspete ale producătorilor locali
• sprijinirea producătorilor locali să își vândă produsele în comunitate
• inițiative de sprijin social cu alimente proaspete pentru familiile nevoiașe.

Implicarea tinerilor în organizarea de activități care încurajează alimentația sănătoasă și activitatea fizică și limitarea marketingului produselor alimentare nesănătoase, în special cel adresat copiilor, este de asemenea importantă, având un impact pozitiv asupra alegerilor alimentare ale acestora.

Ghid pentru stil de viață și alimentație sănătoasă

Organizația Mondială a Sănătății a făcut progrese în ceea ce privește dezvoltarea de ghiduri de promovare a alimentației sănătoase pentru copii și adulți pe baza celor mai noi dovezi științifice. Astfel, au fost elaborate ghiduri privind consumul de grăsimi totale, saturate și trans-fat și carbohidrați în vederea reducerii riscului de supraponderalitate și obezitate, precum și de apariție a unor boli netransmisibile cronice.

Și în România, Institutul Național de Sănătate Publică a actualizat „Ghidul de prevenție pentru medicul de familie – Intervenții preventive integrate adresate stilului de viață. Alimentația. Activitatea fizică”, material adresat tuturor profesioniștilor din asistența medicală primară: medicilor de familie, asistentelor medicale și comunitare, medicilor de alte specialități, cât și decidenților în sănătate. Scopul este definirea unui cadru comun de intervenții preventive sistematice pentru modificarea comportamentelor riscante prioritare și schimbarea ponderii alarmante a morbidității și mortalității prin boli evitabile.

Ghidul abordează modul în care alimentația influențează starea de sănătate a organismului, modalitățile de evaluare a comportamentului alimentar în cadrul consultației preventive structurate integrate în medicina familiei și intervențiile de modificare a comportamentelor nedezirabile, respectiv conținutul recomandărilor referitoare la ce înseamnă alimentația sănătoasă pentru copiii peste 2 ani, tineri și adulți. Materialul poate fi consultat aici: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ghidul-Alimentatia-Activitatea-fizica.pdf.

Sursa foto: Dreamstime.com