Una dintre țările europene care primea migranții cu brațele deschise a schimbat dramatic macazul: „comportament adecvat” sau expulzare

Parlamentul suedez a adoptat luni o lege care permite autorităților să retragă permisele de ședere ale imigranților pe motiv de „comportament inadecvat”, cum ar fi existența unor datorii neachitate, desfășurarea de activități neînregistrate sau legături cu organizații extremiste, scriu Reuters și The Guardian.

Parlamentul suedez a votat în favoarea înăspririi măsurilor împotriva migrației, aprobând noi măsuri care permit autorităților să retragă permisele de ședere pe baza unor criterii vagi de comportament necorespunzător și obligând majoritatea angajaților din sectorul public să denunțe orice persoană suspectată că nu ar avea documente.

Actualul guvern este condus de Partidul Moderat, de centru-dreapta, care se bazează pe sprijinul parlamentar al Democraților Suedezi, de extremă dreapta, pentru a guverna.

Guvernul, care a câștigat alegerile din 2022 pe baza promisiunii de a reduce imigrația și de a combate criminalitatea, a declarat că persoanele care se comportă necorespunzător sau comit infracțiuni nu sunt binevenite în țară.

Noua legislație vine înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, unde pe primul loc în sondaje sunt social-democrații aflați în opoziție.

Ce este „comportamentul adecvat”?

Parlamentarii au votat luni seară adoptarea așa-numitei legi privind „comportamentul adecvat”, care se va aplica rezidenților actuali și viitori, dar va fi aplicată retroactiv și multora dintre rezidenții actuali ai țării.

„Oricine nu depune efortul pentru a face ceea ce trebuie nu ar trebui să poată conta pe faptul că va rămâne”, a declarat ministrul suedez al migrației, Johan Forssell, în martie, când a propus proiectul de lege.

Legea nu specifică tipurile de comportament care ar fi considerate inacceptabile, guvernul a menționat însă anterior exemple precum datoriile neplătite, neplata impozitelor, infracționalitatea și legăturile cu organizații extremiste.

Sarcina de a revizui permisele ar reveni agenției suedeze pentru migrație, iar orice decizie poate fi contestată.

Critici din opoziția și societatea civilă

Legea a fost aspru criticată de politicienii din opoziție și de organizațiile pentru drepturile omului, care au calificat criteriile drept arbitrare, scrie Reuters.

„Aceasta ar putea duce la riscul ca permisele de ședere să fie refuzate sau revocate pe baza unui comportament care nu este nici ilegal, nici pasibil de sancțiuni pentru cetățenii suedezi”, a subliniat recent organizația pentru drepturile omului Amnesty International, citată de .

Organizația Civil Rights Defenders, cu sediul la Stockholm, a declarat că legislația „subminează statul de drept”.

„Legea privind buna conduită lasă oamenii în incertitudine cu privire la ce acțiuni sau exprimări pot fi folosite împotriva lor”, a adăugat organizația.

Legea denunțătorilor

Parlamentul țării a votat, de asemenea, cu o majoritate strânsă, în favoarea unei legi a denunțătorilor, care va obliga mulți angajați din sectorul public să raporteze orice persoană despre care consideră că se află în țară fără documente.

Criticii noii legi, care a fost adoptată cu 174 de voturi pentru și 172 împotrivă, au avertizat că aceasta va avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale a migranților.

„Este o politică crudă și ineficientă, care deschide cutia Pandorei a denunțării – o trăsătură caracteristică a statelor autoritare”, a declarat Jacob Lind, cercetător postdoctoral în domeniul migrației internaționale la Universitatea din Malmö, citat de The Guardian.

În urma criticilor generalizate, profesorii, medicii și asistenții sociali au fost scutiți de obligația de a raporta.

Angajații autorităților fiscale și ai agențiilor de ocupare a forței de muncă și de asigurări sociale se numără însă printre cei care ar trebui să anunțe poliția atunci când au motive să creadă că au intrat în contact cu persoane care nu dețin documente de ședere.

Guvernul spune că legile sunt necesare

Guvernul suedez a apărat aceste măsuri, argumentând că sunt necesare pentru a se asigura că cei care nu au dreptul legal de a rămâne în Suedia pot fi trimiși în țările lor de origine.

Noile cerințe de raportare au însă puține echivalente la nivel european.

Finlanda analizează de mult timp posibilitatea extinderii unor astfel de obligații, în timp ce în Germania, serviciile de asistență socială se confruntă de două decenii cu cerințele de raportare.

Luni, Sindicatul Serviciilor Publice Europene s-a opus ideii ca lucrătorii să fie obligați să acționeze ca informatori, Jan Willem Goudriaan, reprezentant al sindicatului, afirmând că nu este momentul pentru o „nouă vânătoare de vrăjitoare”.

În schimb, el a solicitat ca guvernelor să li se reamintească faptul că „serviciile publice ar înceta să funcționeze fără lucrătorii migranți din Suedia și din multe state membre ale UE”.

Una dintre cele mai primitoare țări pentru imigranți

Suedia a fost în general deschisă pentru migrație, străinii contribuind la transformarea economică care i-a adus prosperitatea.

În ultimele decenii, statul nordic a început să primească refugiați din Orientul Mijlociu, inclusiv din zonele afectate de războaiele din Irak și Afganistan, precum și din Siria, criza migrației din 2015 fiind un moment important.

În jurul anului 2015 s-a înregistrat un vârf al numărului de solicitanți de azil, în principal din cauza războiului civil din Siria, dar o mare parte dintre aceștia proveneau și din Afganistan și Irak.

Mai mult de unul din cinci erau copii care au sosit fără părinți sau alt tutore legal. În perioada 2014-2018, sirienii au constituit cel mai numeros grup de imigranți care a sosit în Suedia în fiecare an.

După 2015 s-a înregistrat o scădere semnificativă a cererilor de azil, parțial din cauza modificărilor aduse politicii de migrație a Suediei.

Suedia a fost una dintre cele mai primitoare țări pentru imigranți, însă afluxul de refugiați a pus la grea încercare școlile, locuințele și programele de asistență socială ale țării.

20% dintre locuitori sunt născuți în altă țară

Conform statisticilor oficiale, numărul rezidenților născuți în străinătate din Suedia a crescut în ultimele două decenii. Dintr-o populație de 10,61 milioane de locuitori în 2022, un total de 2,14 milioane erau înregistrați ca fiind născuți în străinătate, mai mult decât dublul cifrei din 2000. Aceasta reprezintă puțin peste 20%.

Politica antimigrație s-a înăsprit în ultimii ani, pe măsură ce o parte a populației s-a declarat nemulțumită de numărul mare de migranți și de infracțiunile atribuite acestora.

Criticii au atras atenția în mod special asupra violențelor comise de bandele înarmate.

În 2022, prim-ministra social democrată din acel moment, Magdalena Andersson, a admis că Suedia nu a reușit să integreze numărul mare de imigranți pe care i-a primit în ultimele două decenii, ceea ce a dus la apariția unor societăți paralele și la violența bandelor.

„Segregarea a ajuns atât de departe încât în Suedia există societăți paralele. Trăim în aceeași țară, dar în realități complet diferite”, a declarat Andersson în cadrul unei conferințe de presă.

Politica anti-migrație începuse deja după perioada 2015.

În ultimii ani, majoritatea parlamentară de dreapta a adoptat și mai multe legi care înăspresc regulile pentru obținerea cetățeniei, pentru reunificarea familiei migranților și pentru depunerea cererilor de azil, printre altele.

Parlamentul suedez a aprobat de asemenea recent o lege care prevede eliminarea permiselor de ședere permanentă pentru anumite categorii importante de migranți.